Ungaria amână votul privind legea de restricționare a organizațiilor finanțate din străinătate
Partidul de guvernământ din Ungaria a amânat un vot planificat pe o lege care vizează organizațiile care primesc finanțare din străinătate, după săptămâni de proteste și avertismente că legea ar „înăbuși și strânge” societatea civilă și media independentă. Partidul populist de dreapta Fidesz, condus de Viktor Orbán, a propus luna trecută o legislație care ar permite guvernului să monitorizeze, să penalizeze și să interzică organizațiile ce primesc orice tip de finanțare din străinătate, inclusiv donații sau granturi din partea Uniunii Europene.
Orice organizație ar putea fi vizată dacă ar fi considerată a „amenința suveranitatea Ungariei prin utilizarea finanțării externe pentru a influența viața publică”. Votul parlamentar era așteptat să aibă loc în mijlocul lunii iunie. Deși criticii au comparat legislația cu legea „agenților străini” din Rusia, se preconiza că aceasta va fi adoptată de parlament, având în vedere că Fidesz deține o majoritate de două treimi.
Cu toate acestea, miercuri, liderul grupului parlamentar Fidesz, Mâté Kocsis, a declarat pentru mass-media locală că votul va fi amânat până în toamnă, deoarece guvernul a primit mai multe sugestii referitoare la lege. „Suntem uniți în intențiile noastre, dar există încă dezbateri despre mijloace,” a adăugat el pe rețelele sociale.
Organizațiile pentru drepturile civile au sărbătorit amânarea, Amnesty International numind-o un „succes comun uriaș”. „Desigur, ne putem liniști doar atunci când acest proiect de lege ilegal va fi anulat pentru totdeauna,” a spus grupul pe rețelele sociale. „Din păcate, un lucru este sigur: guvernul nu va renunța la încercările de a reduce la tăcere vocile independente, așa cum a fost obiectivul său din 2010.”
Anterior, Zoltán Kovács, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, a afirmat că proiectul de lege a fost introdus din cauza îngrijorărilor că organizațiile finanțate din străinătate, în special din SUA și Bruxelles, influențează discursul politic din țară. Legislația are o viziune largă asupra a ceea ce constituie o amenințare, descriind-o ca fiind acte care subminează identitatea constituțională a Ungariei sau cultura creștină sau care contestă primatul căsătoriei, familiei și sexelor biologice.
Proiectul a fost rapid criticat de politicienii din opoziție, care au spus că ar permite guvernului să închidă potențial toate mass-media independente și ONG-urile implicate în afacerile publice, în timp ce Transparency International l-a descris ca un „punct de cotitură întunecat” pentru Ungaria. „Este conceput pentru a zdrobi disidența, a reduce la tăcere societatea civilă și a demonta pilonii democrației,” a notat organizația.
Avertismentul a fost susținut de Comitetul Helsinki din Ungaria. „Dacă această lege va fi adoptată, nu va face decât să marginalizeze vocile independente din Ungaria – le va stinge,” a declarat co-președinta Márta Pardavi într-o declarație care a descris proiectul de lege ca „Operațiunea Înăbușire și Strângere”.
Zeci de ungari au ieșit în stradă pentru a protesta, iar peste 90 de redactori-șefi și edituri din întreaga Europă, inclusiv de la Guardian, Libération din Franța și Gazeta Wyborcza din Polonia, au cerut Uniunii Europene să acționeze.
