Briefing de joi: Cum ieșirea lui Geert Wilders din coaliția olandeză ar putea pregăti terenul pentru revenirea sa triumfală
Guvernul olandez s-a prăbușit dramatic marți, după ce politicianul de extrema dreaptă Geert Wilders a ieșit din coaliție, invocând nemulțumiri legate de politicile de imigrație și azil. La scurt timp după aceea, prim-ministrul Dick Schoof și-a prezentat demisia regelui Willem-Alexander. Alegeri anticipate sunt așteptate în octombrie, iar miniștrii vor rămâne în funcție în calitate de îngrijitori până atunci.
Coaliția era formată din mai multe partide, printre care partidul anti-Islam al lui Wilders (PVV), care a devenit cea mai mare formațiune din parlament la ultimele alegeri. Celelalte partide din coaliție erau Partidul Popular pentru Libertate și Demnitate (VVD), care a ocupat locul trei, Noul Contract Social (NSC), pe locul patru, și Mișcarea Fermier-Cetățean (BBB), pe locul șase. Formarea acestei coaliții a durat șase luni, iar prăbușirea ei a avut loc după zece luni.
Schoof a numit decizia lui Wilders „iresponsabilă și inutilă”. Lidera VVD, Dilan Yeşilgöz, s-a arătat „șocată” de această „decizie super-iresponsabilă”. Wilders, pe de altă parte, a declarat că va „lupta în alegerile viitoare pentru a face PVV și mai puternic” cu scopul de a ieși din ele ca prim-ministru.
Contextul politic olandez
Coalițiile instabile nu sunt ceva nou pe scena politică olandeză. Pragul pentru un partid de a intra în parlament este destul de scăzut comparativ cu alte țări europene. În 2002, o coaliție a căzut în mai puțin de 100 de zile. Totuși, această prăbușire recentă se distinge. De la început, coaliția a avut probleme, deoarece cele două cele mai mari partide, PVV și NSC, nu erau foarte dornice să facă parte din guvern, la fel ca și VVD. În cele din urmă, s-a ajuns la un acord care le permitea celor de la PVV să facă parte din guvern, dar îi interzicea lui Wilders să devină prim-ministru sau să ocupe un post de cabinet.
Wilders este PVV. „Ai toți acești oameni din guvern din partidul lui Wilders care nu au putere pentru că singurul care decide este Wilders. El comunică în principal prin Twitter”, a explicat Cas Mudde, un specialist olandez în științe politice și expert în populism. Partidele BBB și NSC sunt toate noi și lipsite de experiență, iar VVD era divizată intern în legătură cu aderarea la coaliție, căutând probabil o strategie de ieșire. „Cu toate acestea, și în ciuda unor crize, guvernul a supraviețuit până în 2024”, a mai spus Mudde.
Politicile de imigrație ale lui Wilders
Wilders a dorit să adopte un plan în zece puncte pentru a reduce radical imigrarea și azilul. Acesta includea mobilizarea armatei pentru a securiza și patrula granițele, întoarcerea tuturor solicitanților de azil înainte de a ajunge în Olanda, închiderea facilităților de cazare pentru refugiați, deportarea tuturor refugiaților sirieni, suspendarea cotelor de azil ale UE și interzicerea membrilor familiilor să se alăture refugiaților deja aflați în țară. Expertiza juridică sugerează că mai multe dintre aceste politici propuse ar încălca legislația europeană privind drepturile omului sau convenția ONU privind refugiații.
Cu toate acestea, guvernul a încercat să reducă imigrarea prin măsuri drastice, inclusiv dorința de a declara o criză națională a imigrației, care ar fi acordat puteri speciale, însă un tribunal a declarat-o neconstituțională. „Au adoptat multe alte legislații, dar desigur, trebuie să fie implementate. Și acest lucru durează adesea mult timp. Este mai mult o chestiune de nerăbdare decât de lipsă de politici adoptate”, a explicat Mudde.
Decizia lui Wilders de a ieși
Decizia lui Wilders de a părăsi coaliția este văzută ca fiind bizară. Sondajele recente arată că PVV a pierdut un suport semnificativ din partea alegătorilor de la victoria șocantă din noiembrie 2023, fiind acum la aproximativ 20%, la egalitate cu alianța Partidului Muncii și Verzii, care este acum a doua cea mai mare formațiune din parlament. „Nu există o decizie strategică aici. Este prezentată de celelalte partide ca fiind o acțiune nesigură, ceea ce se aliniază cu narațiunea mai largă despre populisti ca fiind irraționali”, a spus Mudde.
Wilders este un credincios adevărat. „El a trăit mai bine de 15 ani sub protecție polițienească 24/7 din cauza amenințării jihadistilor. Deși el neagă că acest lucru i-a afectat viziunea asupra lumii, nu există nicio îndoială că acest lucru l-a impactat.” Pentru Wilders, lupta împotriva imigrației, sau mai direct, împotriva Islamului și musulmanilor, este existențială. „Este singura lui problemă, este fundamentală. Nu este preocupat de supraviețuirea ca lider, pentru că el este partidul. Crede că guvernul nu a făcut ceea ce a vrut, așa că a ieșit din guvern”, a adăugat Mudde.
Ce urmează?
Este greu de prezis cine va ieși învingător în alegerile din octombrie. După prăbușire, Wilders a venit cu un mesaj clar pentru alegători: „Nu am fost lăsat să implementez schimbările radicale de care are nevoie țara”. VVD, sub conducerea lui Dilan Yeşilgöz, a răspuns într-un mod similar cu fostul prim-ministru Mark Rutte, recunoscând că imigrația este o problemă majoră, dar insistând că populistii de extrema dreaptă, precum Wilders, sunt doar vorbe și fără acțiune.
Yeşilgöz nu a exclus posibilitatea de a guverna din nou cu Wilders, ceea ce riscă o repetare a alegerilor din 2023, care au fost centrate în jurul imigrației și dacă Wilders ar trebui să fie lăsat în guvern, o narațiune care în cele din urmă îi beneficiază. Există, de asemenea, șanse ca VVD să se întoarcă la probleme tradiționale, precum reducerea impozitelor. Dacă se întâmplă acest lucru, Olanda ar putea ajunge cu un guvern centrist format din VVD, GroenLinks-PvdA, D66 și Creștinii Democrați, „aducând Olanda înapoi acolo unde a fost de mult timp”.
Conform lui Mudde, două personaje cheie în stabilirea tonului politic sunt mass-media olandeză, care a fost „obsedată” de extrema dreaptă și imigrație din 2002, și VVD. „Politicienii creează propriile lor realități”, spune Mudde. „Dacă ei aleg să se concentreze pe imigrație, mass-media va urmări, iar extrema dreaptă va beneficia”.
Ce va face centrul-stânga? Social-Democrații și Verzii concurează pe o listă comună și sunt foarte aproape de a fuziona, ceea ce le face mai interesante pentru mass-media și le ajută să obțină scoruri apropiate cu PVV. „Au un lider de marcă, Frans Timmermans. Dar nu au reușit să schimbe cu adevărat discursul”, a explicat Mudde.
În concluzie, viitorul politic al Olandei ar putea fi influențat semnificativ de modul în care se va desfășura această situație în următoarele luni, iar Wilders ar putea profita de pe urma nemulțumirii alegătorilor față de actuala coaliție.
