Impactul ONG-urilor ecologiste asupra proiectelor de infrastructură
ONG-urile de mediu au avut un rol semnificativ în blocarea mai multor proiecte strategice din domeniul energiei și infrastructurii în România. Aceste organizații, adesea finanțate din surse externe, au recurs la acțiuni legale și presiuni politice pentru a opri dezvoltarea proiectelor importante pentru țară.
Blocarea hidrocentralei Bumbești-Livezeni
Asociația de mediu Bankwatch România – filiala Cluj a depus o cerere la Curtea de Apel Cluj pentru suspendarea Acordului de Mediu referitor la hidrocentrala Bumbești-Livezeni, invocând motive legale și un impact socio-economic negativ. Aceasta nu a fost singura acțiune; ONG-ul a avut inițiative și împotriva gazoductului Tuzla-Podișor, care transportă gaze din Marea Neagră.
Colonia de lilieci și Autostrada A1
Construcția Autostrăzii A1 a fost suspendată timp de 3 ani din cauza unei colonii de lilieci găsite într-o peșteră de pe dealul satului Șoimuș. Deși monitorizarea efectuată de specialiști a concluzionat că liliecii erau din specii comune, era necesară obținerea de noi avize de mediu, care au fost obținute abia în 2017.
Problemele cauzate de pești și alte specii
Construcția unui baraj pe Crișul Alb a întâmpinat dificultăți din cauza lipsei studiilor de mediu. ONG-urile au argumentat că lucrările vor afecta șapte specii de pești din râu. Statul român a investit până acum peste 148 de milioane de lei în acest proiect, care are o valoare totală estimată la aproape 168 de milioane de lei.
Intervențiile ministeriale și contestațiile ONG-urilor
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că a solicitat informații de la serviciile de informații referitor la ONG-urile care au blocat proiectele de infrastructură, primind răspunsuri variate. Acesta a subliniat că instanțele au suspendat acordurile de mediu, iar orice decizie judecătorească este executorie.
Acțiuni legale împotriva ONG-urilor
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a depus plângeri penale împotriva ONG-urilor care au încercat să stopeze construcția hidrocentralelor și exploatarea gazelor din Marea Neagră, acuzându-le că reprezintă interese externe care subminează securitatea energetică a țării.
Controversele politice actuale
În prezent, există un scandal politic în Parlament, unde mai mulți aleși cer demisia ministrului Diana Buzoianu pentru refuzul de a semna autorizațiile de mediu necesare pentru hidrocentralele începute anterior.
Concluzie
Blocarea proiectelor de infrastructură de către ONG-urile ecologiste evidențiază un conflict între dezvoltarea economică și protecția mediului, cu implicații semnificative pentru securitatea energetică și progresul infrastructural al României.
