Sugestiile FMI pentru România: Majorări de taxe și reforme fiscale
Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României adoptarea unor măsuri fiscale semnificative, printre care majorarea TVA-ului și a accizelor, introducerea a două cote de impozitare pe venit și modificări în contribuțiile sociale. Aceste propuneri fac parte dintr-o asistență tehnică solicitată de ministrul de Finanțe.
Reforme în impozitarea muncii
FMI sugerează trecerea de la cota unică de impozitare de 10% pentru veniturile din muncă la un sistem cu două cote marginale de impozitare: 15% și 25%, aplicabilă celor mai ridicate venituri (percentila 90). De asemenea, se propune reducerea sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate pentru a diminua ponderea impozitului pe muncă pentru majoritatea contribuabililor.
În cazul în care spațiul fiscal permite, FMI recomandă abordarea presiunii fiscale asupra veniturilor mici prin alocații mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii la locul de muncă. Contribuțiile la sistemul de pensii ar putea fi fie nedeductibile, fie veniturile din pensii impozitate.
Impozitarea veniturilor din capital și proprietate
FMI propune majorarea impozitelor pe dividendele distribuite persoanelor fizice de la 8% la 10%, care este rata impozitului pe veniturile din dobânzi. De asemenea, se sugerează fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit, cu reducerea scutirilor, oferind în același timp facilități fiscale grupurilor vulnerabile.
Propuneri privind accizele și TVA-ul
Pentru a crea spațiu fiscal și a permite reducerea cotei contribuției la asistența medicală, FMI recomandă majorarea cotelor reduse de TVA până la cota standard, cu excepția alimentelor de bază. Rata standard de TVA ar trebui să crească de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21%, apropiindu-se de media UE-27 de 22%.
Accizele pentru tutun și alcool, considerate foarte scăzute în România comparativ cu alte țări din UE, ar trebui, de asemenea, majorate. În plus, accizele pentru combustibili ar trebui ajustate treptat în funcție de inflație pentru a alinia prețurile combustibililor fosili la obiectivele climatice ale României.
Reducerea deficitului fiscal
FMI subliniază că deficitul fiscal al României ar trebui să scadă treptat, de la aproximativ 8% din PIB în 2024, la 7% în 2025 și la 3% sau mai puțin până în 2031. În acest sens, FMI consideră mobilizarea veniturilor ca fiind imperativă, având în vedere că România are al treilea cel mai scăzut raport impozite/PIB din Uniunea Europeană.
Impozitul pe venitul din muncă
Cuantumul impozitului pe venitul din muncă în România este printre cele mai ridicate din UE pentru nivelurile de venituri mici. FMI observă că coeficientul fiscal ridicat pentru veniturile mici împiedică intrarea pe piața oficială a muncii pentru persoanele cu venituri reduse. De asemenea, lipsa de progresivitate a sarcinii fiscale afectează redistribuirea veniturilor.
Combaterea evaziunii fiscale
FMI notează că România a actualizat cadrul antiabuz pentru a se conforma cu directivele UE privind combaterea evaziunii fiscale. Cerința ca întreprinderile din regimul fiscal al microîntreprinderilor să aibă cel puțin un angajat a redus oportunitățile de arbitraj fiscal.
Reducerea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi este recomandată pentru a elimina entitățile care doresc să profite de avantajele fiscale ale acestui regim.
Impozitul pe proprietate
FMI subliniază că România trebuie să fuzioneze impozitul pe terenuri și clădiri și să treacă la evaluarea pe baza valorii de piață pentru impozitul recurent pe proprietate. Acest sistem modern de evaluare ar trebui implementat până în trimestrul al patrulea al anului 2025.
FMI consideră că România ar trebui să utilizeze evaluarea bazată pe valoare pentru impozitul pe proprietate și să reducă scutirile, oferind în același timp alte forme de scutire pentru grupurile vulnerabile.
