Proteste și greve în Franța
Uniunile sindicale din Franța conduc o zi de greve pentru a menține presiunea asupra noului prim-ministru, Sébastien Lecornu, pentru a reconsidera tăierile de buget și a lua în considerare o formă de impozit pe bogăție pentru cei super-bogați. Lecornu nu a reușit să formeze un nou guvern după numirea sa pe 9 septembrie, în contextul unei crize politice, când predecesorul său, François Bayrou, a fost demis dramatic din cauza propunerilor de tăieri bugetare.
Tensiuni politice și sociale
Întârzierea fără precedent a lui Lecornu în anunțarea unui nou cabinet a stârnit furia partidelor de opoziție și a sindicatelor, care și-au exprimat îngrijorările cu privire la tăierile bugetare și protejarea serviciilor publice. Între 500.000 și 1 milion de demonstranți au participat la o grevă națională pe 18 septembrie, organizată de sindicate, axată pe taxe și justiție socială, conform estimărilor poliției și sindicatelor. Greva din ziua de joi, care va include aproximativ 240 de marșuri în orașe și localități, se așteaptă să fie puțin mai mică, cu mai puține perturbări în transporturi și în școli. Aproximativ 70.000 de polițiști și jandarmi au fost mobilizați în întreaga Franță.
Declarații ale liderilor sindicali
Aurélie Gagnier, co-secretar general al sindicatului FSU-SNUipp din educație, a declarat că „lipsa de claritate politică” din Franța a dus la o participare mai redusă a lucrătorilor din educație la greva de joi. „Dar muncitorii pe care îi întâlnim susțin necesitatea unei justiții fiscale mai mari și a unei justiții sociale și recunosc necesitatea unui buget care să răspundă nevoilor școlilor”, a adăugat aceasta.
Provocările guvernamentale
Lecornu, un apropiat aliat al președintelui centrist Emmanuel Macron, urmează să facă primul său discurs în fața parlamentului săptămâna viitoare și să anunțe noul guvern în zilele următoare. Sarcina sa imediată este să elaboreze un buget pentru 2026 pentru Franța. Totuși, există incertitudini cu privire la forma exactă pe care o va lua acesta sau cum va reuși să-l treacă prin parlament, având în vedere că gruparea centristă a lui Macron nu deține o majoritate parlamentară și are nevoie de sprijin din partea partidului de dreapta Les Républicains și a Socialiștilor pentru a adopta bugetul.
Poziția lui Lecornu față de taxe și pensii
În primul său interviu acordat unui ziar, Lecornu a exclus crearea unei noi forme de impozit pe bogăție sau suspendarea creșterii nepopulare a vârstei de pensionare propusă de Macron, cerințe cheie din partea Socialiștilor. Lecornu a declarat că vizează un deficit bugetar de aproximativ 4,7% din PIB pentru 2026, o țintă care nu diferă semnificativ de obiectivul de 4,6% al lui Bayrou, pe care dorea să-l reducă de la o previziune de 5,4% pentru acest an.
Concluzie
Criza politică din Franța și protestele continue reflectă un climat de instabilitate și nemulțumire socială, cu implicații semnificative asupra direcției politice și economice a țării, în special în ceea ce privește bugetul și politicile fiscale.
