Declarațiile Președintelui FSLI privind criza din educația românească
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hancescu, a declarat că educația din România se află în cea mai gravă situație din ultimele 35 de ani, din cauza prevederilor Legii 141/2025, care au dus la dezorganizarea și demotivarea sistemului educațional.
Impactul măsurilor guvernamentale asupra educației
Actualii guvernanți au implementat reduceri de costuri care au condus la comasarea școlilor și la clase suprapopulate, eliminarea burselor școlare și reducerea a peste 14.000 de posturi. De asemenea, cadrele didactice sunt nevoite să predea materii din arii curriculare diferite, iar profesori valoroși au părăsit sistemul din cauza condițiilor neprielnice.
Statistica educației în România
Conform datelor Eurostat, România alocă cel mai mic procent din PIB pentru educație în Uniunea Europeană. De asemenea, țara are cel mai mare număr de elevi per cadru didactic la învățământul primar și cel mai mic număr de copii înscriși la grădinițe, ceea ce contribuie la un grad ridicat de analfabetism funcțional.
Probleme de securitate în școli
Școlile au devenit ținte pentru dealerii de droguri și locuri unde au loc agresiuni și bullying, ceea ce reflectă lipsa de interes din partea guvernanților pentru siguranța elevilor.
Apel la demisie
Hancescu a cerut demisia ministrului Educației, Daniel David, și a prim-ministrului Ilie Bolojan, subliniind că România are nevoie de lideri care să investească în educație, nu de cei care se concentrează pe tăieri. „Demisia este soluția!” a afirmat Hancescu, adăugând că actuala abordare politică va distruge educația din România.
Continuitatea protestelor
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ va continua protestele pentru a sublinia importanța educației ca prioritate națională. Hancescu a mulțumit angajaților din educație, elevilor și părinților pentru eforturile depuse și a subliniat necesitatea de a transforma educația într-o prioritate reală.
Concluzie
Declarațiile lui Simion Hancescu evidențiază o criză profundă în educația românească, provocată de măsuri guvernamentale ineficiente, care amenință viitorul tinerilor și al societății în ansamblu.
