Viața mea în Gaza: „Am ars exemplarul nostru din 1984 pentru a coace pâine. Ce ar spune Orwell despre noi acum?”
Dislocarea și Supraviețuirea în Gaza
Karim, un tânăr asistent medical din Gaza City, a fost forțat să se disloce de 13 ori din cauza războiului. Trăiește acum cu părinții și frații săi în ruinele fostei sale case. Pe parcursul ultimelor luni, el a ținut un jurnal despre viața sa în Gaza.
13 August 2025: Pierderea Speranței
După doi ani de război, Karim își pierde speranța. Crede că afirmațiile despre încetarea conflictului sunt false. Părinții lui discută despre mutarea în Deir al-Balah, înainte de a fi forțați să plece din nou. El menționează că, în cazul altor naționalități, ONU ar interveni, dar pentru palestinieni, nu se face nimic. Karim citează o afirmație veche a fostului prim-ministru israelian Golda Meir, care reflectă situația actuală: „Vom putea poate în timp să-i iertăm pe arabi pentru că ne-au omorât fiii, dar ne va fi mai greu să-i iertăm pentru că ne-au forțat să-i omorâm pe ai lor.”
14 August 2025: O Călătorie Periculoasă
Karim reușește să ajungă la Deir al-Balah cu un prieten. Între timp, avioanele de luptă bombardau Gaza City, iar el simte panică și confuzie. Trebuie să găsească un adăpost pentru familia sa, dar haosul din jurul său îi fură gândurile.
19 August 2025: Găsirea unei Noi Case
Karim reușește să închirieze un garaj pentru 1.500 shekeli, cel mai ieftin disponibil, în condițiile în care cererea este foarte mare. Acest garaj aproape că nu are acoperiș. El reflectează asupra comportamentului uman în vremuri de război, unde agresivitatea și egoismul cresc în fața suferinței altora.
28 August 2025: Așteptarea Familiei
După o săptămână de absență, părinții lui Karim revin. Acesta a transformat garajul într-un cămin improvizat, dar realitatea este că mulți oameni preferă să moară acasă decât să plece. Karim observă cum au fost bombardați și alte locuri din regiune, evidențiind disperarea și violența crescândă.
15 Septembrie 2025: Sărbătoarea în Condiții Inumane
Cu ocazia zilei de naștere a mamei sale, Karim nu are bani pentru un tort sau un cadou. Își aduce aminte cum au ars un exemplar din „Nineteen Eighty-Four” de George Orwell pentru a coace pâine. Întreabă retoric ce ar spune Orwell despre situația lor actuală, imaginându-și că ar putea să-i ierte.
21 Septembrie 2025: Recunoașterea Statului Palestinian
Unele țări, precum Marea Britanie și Australia, au recunoscut Palestina ca stat, dar Karim se întreabă care este scopul acestei recunoașteri în timp ce bombardamentele continuă. El critică ipocrizia internațională care a ignorat suferințele palestinienilor timp de doi ani.
25 Septembrie 2025: O Viață de Supraviețuire
Karim descrie rutina zilnică de supraviețuire: căutarea apei, adunarea lemnelor pentru foc și coacerea pâinii. El își exprimă dorința de a găsi burse de studiu ca o posibilitate de evadare din acest „prison” care este Gaza, dar întâmpină dificultăți din cauza lipsei de resurse și a distrugerii documentelor personale.
Concluzie
Viața lui Karim în Gaza ilustrează tragedia umană și complexitatea situației politice, în care supraviețuirea devine o luptă zilnică, iar speranța este constant amenințată de violență și dezintegrarea comunității.
