Kabul, capitala Afganistanului, se confruntă cu o gravă criză de apă
Kabul, capitala Afganistanului, cu peste 7 milioane de locuitori, se confruntă cu o criză de apă atât de severă, încât ar putea deveni prima metropolă modernă care rămâne complet fără resurse subterane. Nivelul apelor subterane a scăzut cu până la 30 de metri în ultimul deceniu, iar aproape jumătate dintre sursele de apă potabilă au secat.
ONG-uri internaționale și experți în resurse de mediu avertizează că situația ar putea deveni ireversibilă până în 2030, fără intervenții urgente. Creșterea explozivă a populației, lipsa reglementărilor și înghețarea ajutoarelor internaționale au agravat criza, conform raportului organizației Mercy Corps.
Impactul crizei de apă asupra locuitorilor
Experții subliniază că cei 7 milioane de locuitori ai capitalei se confruntă cu o criză existențială. Nivelul apelor subterane din Kabul a scăzut cu până la 30 de metri în ultimul deceniu, din cauza urbanizării accelerate și a crizei climatice. Aproape jumătate dintre puțurile forate, principala sursă de apă potabilă pentru locuitorii capitalei, au secat complet. În prezent, extracția de apă depășește rata naturală de reîncărcare cu 44 de milioane de metri cubi pe an. Dacă această tendință continuă, toate rezervele de apă subterană ale Kabulului ar putea fi epuizate până în 2030, punând în pericol viața locuitorilor orașului.
Contaminarea apei și costurile aferente
Până la 80% din apa subterană din Kabul este considerată improprie consumului, având niveluri ridicate de canalizare, salinitate și arsenic. Accesul la apă a devenit o luptă zilnică pentru locuitorii din Kabul, iar unele familii cheltuie până la 30% din venitul lunar doar pentru apă. Peste două treimi dintre gospodării au acumulat datorii din cauza costurilor asociate. În lipsa intervenției autorităților, unele companii private profită de criză, sapă puțuri adânci și extrag cantități mari de apă din rezervele publice, pe care apoi o vând locuitorilor la prețuri ridicate.
Populația Kabulului a crescut de șapte ori din 2001, de la mai puțin de un milion de locuitori la peste 7 milioane, ceea ce a schimbat radical nevoile de apă. Lipsa unei guvernanțe centrale și a reglementărilor eficiente a agravat problema de-a lungul decadelor. La începutul anului 2025, Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare a anunțat că partenerii săi au primit doar 8,4 milioane de dolari din cele 264 de milioane necesare pentru implementarea programelor planificate de apă și salubritate în Afganistan.
Proiecte de soluționare a crizei
Unul dintre puținele proiecte care ar putea reduce presiunea asupra apelor subterane este conducta de apă din râul Panjshir, care, odată finalizată, ar putea furniza apă potabilă pentru 2 milioane de locuitori. Etapele de proiectare s-au încheiat la sfârșitul anului 2024, dar punerea în aplicare a proiectului, evaluat la 170 de milioane de dolari, așteaptă încă aprobarea bugetului și atragerea unor investitori suplimentari.
Locuitorii din Kabul sunt prinși într-o furtună din care nu vor mai ieși dacă nu acționează imediat pentru a rezolva criza apei. Aceștia trebuie să aleagă între mâncare și apă, dar sunt dispuși să investească tot ce mai au pentru o soluție durabilă. Orice proiect care poate aduce un impact imediat este o prioritate, iar intervențiile rapide sunt esențiale pentru a evita o catastrofă umanitară.


