Temerile musulmanilor din Olanda în fața extremei drepte înainte de alegeri
Recent, un desen care ilustra două femei – o tânără blondă cu o expresie prietenoasă și o femeie în vârstă cu un fular pe cap – a fost publicat de politicianul de extremă dreapta Geert Wilders. Imaginea, însoțită de mesajul „Alegerea este a ta”, a generat un număr record de 14.000 de plângeri la linia telefonică anti-discriminare din Olanda. Mulți dintre cei care au raportat imaginea au comparat-o cu propaganda nazistă din cel de-al Doilea Război Mondial, iar agențiile de anti-discriminare au sesizat poliția din cauza temerilor că aceasta ar putea incita la ură.
Discuțiile din Olanda devin mai dure
Discuția publică din Olanda s-a înăsprit în ultimii ani, politicienii vizând disproporționat musulmanii, solicitanții de azil și alte comunități minoritare pentru a câștiga voturi. Alegerile din 29 octombrie sunt văzute ca un test important pentru valorile democratice ale țării. Esma Kendir, de la Colectivul Tinerilor Musulmani, subliniază că este în joc ideea de a fi olandezi: „Olanda va continua să susțină egalitatea, drepturile omului și libertatea religiei, sau se va îndrepta spre excludere și frică?”
Impactul politicii extreme
La ultimele alegeri, partidul de extremă dreapta (PVV), condus de Wilders, a câștigat prima poziție, iar acest lucru a dus la formarea unei coaliții de dreapta fragile. Includerea PVV în guvern a marcat o schimbare majoră, iar Kendir afirmă că a confirmat faptul că ostilitatea deschisă față de musulmani este acum acceptabilă politic. Ea observă că dezbaterea publică a devenit extremă, iar modul în care se discută despre musulmani și islam ar fi provocat indignare acum câțiva ani, dar acum este normalizat.
Normalizarea discursului de extremă dreapta
Wilders a folosit strategii provocatoare pentru a atrage atenția, inclusiv promisiuni de a reduce numărul marocanilor în Olanda. Aceasta a condus la o tendință în rândul altor partide de a viza aceleași grupuri pentru a obține voturi. Florian Drenth, de la Muslim Rights Watch, afirmă că retorica de extremă dreapta este normalizată și că prioritățile guvernului actual reflectă această înăsprire.
Reacții sociale și nevoia de integrare
Cu toate acestea, Bart Lauret, de la Consiliul Olandez pentru Refugiați, subliniază că Olanda are nevoie de acești oameni în sectoare precum sănătatea, industria, construcțiile și agricultura. De asemenea, se observă o creștere a protestelor împotriva noilor centre de azil și a demonstrațiilor violente de extremă dreapta. Campania electorală s-a concentrat mai mult pe stigmatizarea solicitanților de azil decât pe propuneri concrete pentru problemele țării.
Mobilizarea comunității musulmane
În ciuda temerilor, comunitatea musulmană devine mai activă în a-și susține drepturile. Kendir menționează că tinerii musulmani devin mai implicați politic, dorind o Olandă care să ia în serios egalitatea, nu doar ca slogan, ci ca politică reală în viața cotidiană.
În concluzie, alegerile din Olanda reflectă o luptă mai largă pentru identitatea națională și valorile democratice, cu implicații profunde pentru comunitățile minoritare și pentru viitorul societății olandeze.
