România va solicita împrumuturi de peste 275 de miliarde lei

România va solicita împrumuturi de peste 275 de miliarde lei

Nevoile brute de finanțare ale României sunt estimate să ajungă în 2026 la un nivel record, situându-se între 275 și 285 de miliarde de lei, echivalentul a 63-65 de miliarde de dolari. Această informație a fost furnizată de Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului, într-un interviu acordat Reuters.

Presiunea asupra împrumuturilor și măsurile de limitare a costurilor

În ciuda presiunilor crescânde pe sectorul împrumuturilor, autoritățile române intenționează să limiteze costurile datoriei publice printr-un mix de măsuri de refinanțare și prefinanțare. Nanu a menționat că deficitul bugetar estimat pentru anul următor se va situa între 6% și 6,5% din PIB, o îmbunătățire semnificativă față de ținta de 8,4% pentru 2025 și nivelul de peste 9% prevăzut pentru 2024.

Provocările refinanțării datoriilor

O provocare majoră pentru statul român va fi suma semnificativă care trebuie refinanțată în 2025, estimată la peste 150 de miliarde de lei, comparativ cu 99 de miliarde de lei pentru 2024. Nanu a explicat că această creștere se datorează emisiunilor pe termen scurt efectuate în prima parte a anului, când condițiile de piață au fost dificile. Din acest motiv, statul a început să utilizeze operațiuni de prefinanțare și gestionare a pasivelor începând din 2024.

Strategia de prefinanțare pentru 2026

Trezoreria a majorat deja ținta de finanțare pentru acest an la 269 de miliarde de lei, cu 10 miliarde mai mult decât planul inițial, pentru a acoperi o parte din necesarul de început al anului 2026. Autoritățile au realizat o operațiune de schimb pentru euroobligațiunile care expiră în octombrie, reducând rambursările externe din 2025 de la 4,25 miliarde de euro la 3,5 miliarde de euro. Nanu a afirmat că aceste măsuri vor menține emisiunile brute de anul viitor la un nivel similar cu cel din 2024.

Publicitate

Reducerea emisiunilor de euroobligațiuni

Pentru 2026, România plănuiește să limiteze oferta brută de euroobligațiuni la aproximativ 10 miliarde de euro, mult sub nivelul de 16 miliarde de euro emis anul acesta. În 2024, țara a devenit unul dintre cei mai mari emitenți de datorie din piețele emergente, iar autoritățile își propun acum să diminueze dependența de piețele externe.

Surse alternative de finanțare

Planul de finanțare se bazează pe utilizarea unor surse „non-piață”, inclusiv:

• Aproximativ 6 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență (PNRR),
• Accesarea noului mecanism european pentru finanțarea apărării – SAFE,
• 1,5 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale precum Banca Mondială și BERD,
• Circa 3 miliarde de euro din plasamente private, în principal împrumuturi.

Aceste resurse sunt menite să reducă presiunea pe piețele financiare și să ajute la diversificarea portofoliului de datorie.

Implicațiile întârzierei bugetului

Adoptarea bugetului pentru anul viitor ar putea fi amânată, ceea ce ar putea afecta calendarul emisiunilor de la începutul lui 2026, inclusiv plasamentele private programate în ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni din an. Deși guvernul de coaliție a adoptat unele creșteri de taxe și a început să reducă cheltuielile, mai multe măsuri așteaptă încă aprobarea.

În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea datoriilor publice, iar măsurile luate de autorități sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea financiară și respectarea cerințelor fiscale internaționale.