Rohingya în pericol: trafic de persoane în fuga din Bangladesh
Majuma Begum a stat trează până la 3 dimineața, așteptându-și fiul să se întoarcă de la piață, înainte de a accepta că acesta nu se va mai întoarce. A doua zi, a primit un telefon de la el, spunându-i că se află pe coasta Bangladeșului, așteptând să înceapă o călătorie cu barca spre Malaezia, un plan pe care ea încercase cu disperare să-l oprească. Aceasta a marcat începutul săptămânilor de îngrijorare pentru femeia de 58 de ani, frica ei crescând atunci când o barcă ce transporta refugiați Rohingya s-a răsturnat în apropierea Malaeziei, la începutul lunii noiembrie, omorând zeci de oameni. A respirat ușurată atunci când fiul ei a ajuns în siguranță la destinație.
Fiul ei, Abu Musa, în vârstă de 16 ani, face parte din mii de oameni din minoritatea etnică persecutată Rohingya din Myanmar, care au îmbarcat pe bărci în ultimele două luni, conform Arakan Project, o organizație pentru drepturile omului din regiune care monitorizează călătoriile Rohingya pe mare. Aceștia încearcă să scape din taberele de refugiați din Bangladesh, unde disperarea s-a instalat după ce tăierile de fonduri au dus la reducerea rațiilor de hrană și la închiderea facilităților de sănătate, sau din Myanmar, unde minoritatea musulmană se confruntă de decenii cu violență și persecuție.
Condiții dificile pentru refugiați
În taberele din Bangladesh trăiesc mai mult de 1,1 milioane de refugiați Rohingya, majoritatea sosind în 2017 după masacrele „genocidale” comise de armata din Myanmar. Condițiile de trai sunt dificile, guvernul impunând restricții severe asupra capacității refugiaților de a lucra sau de a se deplasa liber, iar accesul la educație este limitat în taberele supraaglomerate, care au primit încă 200.000 de refugiați din statul Rakhine din Myanmar din 2024.
Arakan Project a documentat 22 de bărci plecând din Golful Bengal spre sud-estul Asiei din septembrie, transportând aproximativ 4.000 de oameni. Agenția pentru refugiați a ONU, UNHCR, a raportat că 600 de Rohingya au murit sau au dispărut pe mare în acest an, călătorind între Myanmar și Bangladesh sau pe rute mai lungi prin sud-estul Asiei.
Traficul de persoane și riscurile călătoriei
Multe dintre persoanele Rohingya sunt atrase de traficanți cu promisiunea unor vieți mai bune departe de Bangladesh. Însă, pe parcursul călătoriei, migranții pot fi răpiți și ținuți pentru răscumpărare. Chris Lewa, coordonator la Arakan Project, a declarat că este greu de estimat numărul exact al celor care au plecat. Refugiații sunt ținuți în locații secrete, apoi transportați pe bărci mici către o navă mai mare pe mare, unde sute sunt ținuți captivi.
Traficanții cer bani de la familiile migranților. „Dacă întârzie, sunt bătuți. Adesea, sunt bătuți în fața camerelor, astfel încât familia din Bangladesh să poată vedea”, a spus Lewa. Abu Musa a plecat din Bangladesh deoarece restricțiile asupra refugiaților l-au lăsat fără un viitor. „Mama nu voia să plec din tabără și mă supraveghea tot timpul. Apoi, într-o zi, am plecat, spunându-i că merg la piață, dar am mers direct la Teknaf cu prietenii mei”, a povestit el.
Cazuri dramatice de dispariții
Au trecut 26 de zile pentru ca Musa și prietenii să ajungă în Malaezia, pe un traseu care a inclus două săptămâni pe mare și detenție în tabere de trafic în Myanmar și Thailanda. Spre finalul călătoriei, au trecut cel puțin șase zile fără hrană.
Un alt caz este cel al lui Furkahan, în vârstă de 13 ani, care a dispărut din adăpostul familiei în octombrie. Tatăl său, Abdul Hoque, a spus că au căutat în toate locurile posibile, dar nu l-au găsit. După două zile, au primit un apel de la un traficant din Teknaf, care le-a spus că băiatul este „pe drum” spre Malaezia și a cerut 350.000 de taka pentru „sosirea sa în siguranță”. Barca a plecat pe 29 octombrie și nu au mai primit nicio veste de atunci.
Consecințele tragediilor de pe mare
Conform lui Lewa, 36 de corpuri au fost recuperate de autoritățile thailandeze și malaeziene, iar 26 de persoane au fost salvate; opt rămân dispărute. O barcă a avut la bord aproximativ 300 de oameni, dar aceștia au fost transferați pe bărci mai mici pentru a ajunge pe coasta malaeziană. Comisia pentru drepturile omului din Malaezia a declarat că este „perplexă și consternată” de decizia țării de a acuza 11 dintre supraviețuitorii naufragiului pentru intrarea fără documente valide.
Familia lui Robina Bibi, în vârstă de 24 de ani, a aflat cu tristețe că ea și fiul ei de cinci ani au murit în tragedie. Bibi a fost speriată, dar a fost convinsă să călătorească de soțul ei, care ajunsese deja în Malaezia. Ultima dată când au vorbit cu ea a fost pe 26 octombrie, iar traficantul nu mai răspunde la apeluri după ce a admis că aceasta a murit în naufragiu.
Apel la acțiune internațională
Abul Baser, tatăl lui Robina, a spus că a pierdut totul și că lumea a devenit un loc întunecat pentru el. El dă vina pe decesele Rohingya pe mare pe lipsa de acțiune internațională care să permită refugiaților să se întoarcă acasă în siguranță în Myanmar. „Dacă lumea nu ia măsuri acum, întreaga generație Rohingya va fi pierdută în mare și în junglă”, a declarat el.
Aceste evenimente subliniază gravitatea crizei refugiaților Rohingya și nevoia urgentă de soluții durabile.
