România atrage investiții regionale, dar investește puțin
România a devenit o destinație atractivă pentru investițiile din Europa Centrală și de Est, însă acest succes ascunde un dezechilibru semnificativ: capitalul intră, dar ieșirile sunt reduse. Companiile românești investesc puțin în afaceri externe, iar influența economică în regiune rămâne scăzută.
Cresterea economică și lipsa unei strategii regionale
Potrivit unei analize PwC România, economia a înregistrat o creștere rapidă, dar nu a fost însoțită de o strategie de maturizare și poziționare regională. Economistul Radu Nechita a subliniat că acest paradox este rezultatul unui model economic bazat pe deficit de capital, consum și decizii politice pe termen scurt. El a menționat că, deși România are un deficit de capital, asta nu înseamnă că firmele românești nu pot investi în străinătate, dar, la nivel total, intrările de capital trebuie să fie mai mari decât ieșirile.
Atractivitatea României pentru investițiile externe
Analiza PwC arată că România a recuperat decalajele față de Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor crescând de la aproximativ 35% din media UE la aproape 80% în prezent. Între 2019 și 2024, investițiile directe din Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria în România au crescut cu 64%, ajungând la aproximativ 10 miliarde de euro. Investițiile grecești au crescut cu 170%, cele ungurești cu 94%, cele bulgărești cu 90%, iar cele poloneze cu 84%. Domeniile cele mai vizate pentru aceste investiții sunt energia, real estate-ul, retailul, FMCG și IT&C.
Investițiile românești în regiune sunt reduse
În contrast, investițiile românești în cele cinci țări analizate sunt de doar 645 de milioane de euro, iar totalul acestora în străinătate se ridică la aproximativ 3,7 miliarde de euro, mult mai puțin comparativ cu Polonia, Ungaria sau Cehia. Radu Nechita a explicat această situație prin lipsa acumulării de capital și experiența limitată a firmelor românești în investițiile externe. De asemenea, nivelul scăzut de educație financiară limitează capacitatea românilor de a investi în instrumente financiare.
Deficitul de cont curent și dependența de capital extern
România are unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană, de aproximativ 8% din PIB. Acest deficit nu este o consecință a creșterii, ci o condiție a acesteia, reflectând nevoia de capital din exterior. Radu Nechita a subliniat că forma în care vine capitalul este esențială, subliniind că împrumuturile pentru consum sau proiecte fără valoare economică reală amplifică riscurile economice.
Absența campionilor regionali și politici publice eficace
În ciuda unei piețe interne mari, România nu a reușit să dezvolte companii cu o prezență regională puternică. Radu Nechita a subliniat că soluția nu este intervenția statului, ci crearea de campioni regionali prin inițiativa privată. Politicile publice trebuie să favorizeze economisirea, investițiile și stabilitatea fiscală pentru a sprijini internaționalizarea firmelor.
Concluzie
România trebuie să își reevalueze strategia de investiții și să adopte măsuri care să încurajeze capitalul intern și extern pentru a deveni un jucător economic regional semnificativ.
