Datoria guvernamentală depășește 60% din PIB
Datoria administrației publice a României a crescut în noiembrie 2025 la 1.121 miliarde de lei, în creștere față de 1.116 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor Ministerului Finanțelor. Această datorie reprezintă 60,2% din PIB, o creștere față de 60% în luna octombrie. Această depășire a pragului de 60% din PIB este o premieră pentru România, conform criteriilor europene asumate la aderarea la Uniunea Europeană.
Structura datoriei publice
Evoluția datoriei a fost influențată de schimbările în structura acesteia. Datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde de lei, de la 1.053 miliarde de lei în octombrie 2025, în timp ce datoria pe termen scurt a crescut semnificativ, ajungând la 77,788 miliarde de lei, comparativ cu 62,783 miliarde de lei în luna anterioară. Majoritatea datoriei publice este reprezentată de titluri de stat, care totalizează 905,094 miliarde de lei, iar împrumuturile directe se ridică la 192,601 miliarde de lei. Din perspectiva valutară, datoria în lei este de 516,36 miliarde de lei, în euro de 490,4 miliarde de lei echivalent, iar în dolari americani de 112,77 miliarde de lei echivalent.
Creșterea datoriei administrației centrale
Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.097 miliarde de lei în noiembrie, de la 1.091 miliarde de lei în octombrie, majoritatea fiind contractată pe termen mediu și lung. De asemenea, datoria administrațiilor locale a scăzut ușor, ajungând la 24,293 miliarde de lei. Datoria internă a administrației publice este de 551,6 miliarde de lei, reprezentând 29,6% din PIB, în creștere față de luna precedentă, iar datoria externă s-a situat la 569,84 miliarde de lei, echivalent cu 30,6% din PIB, similar cu nivelul din octombrie.
Provocările plății datoriei
Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat că principala problemă o constituie plata datoriei, având în vedere încetinirea economiei și costurile ridicate de finanțare. În 2026, România va trebui să plătească aproximativ 30 de miliarde de euro în contul datoriei, care crește cu un miliard de euro pe săptămână. Negrescu a avertizat că România se împrumută în principal pentru acoperirea cheltuielilor curente, cum ar fi pensiile și salariile, nu pentru investiții.
Recomandări pentru gestionarea datoriei
În opinia sa, soluția ar consta în reducerea cheltuielilor statului și restructurarea aparatului public pentru a diminua nevoia de finanțare. Ministerul Finanțelor încearcă să gestioneze presiunea datoriei prin rostogolirea creditelor și extinderea maturității împrumuturilor, însă această abordare este considerată o soluție temporară. Negrescu a avertizat că, fără reforme și direcționarea împrumuturilor către investiții care să stimuleze creșterea economică, datoria publică ar putea ajunge la 70% din PIB în următorii ani, punând în pericol capacitatea de plată a statului.
În concluzie, creșterea datoriei guvernamentale la peste 60% din PIB ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară a României și necesită măsuri urgente pentru a evita o criză economică în viitorul apropiat.