Ministerul Finanțelor atrage 135,5 milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor a reușit, marți, să atragă 135,5 milioane de lei de la instituțiile financiare, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive. Aceasta a avut loc după ce, în ziua precedentă, a împrumutat 903 milioane de lei prin două emisiuni de obligațiuni de stat, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, statul a obținut în total peste un miliard de lei în doar două zile, într-un context de finanțare masivă de pe piața internă.
Datoria guvernamentală și costurile de finanțare
Datoria guvernamentală a atins în noiembrie 2025 un nivel de 60,2% din PIB, iar împrumuturile actuale au loc într-o perioadă în care costurile de finanțare rămân ridicate. Presiunile asupra bugetului de stat se mențin, în special pe fondul deficitului bugetar și al nevoilor de refinanțare a datoriei publice.
Dobânzi și emisiuni de obligațiuni
Conform BNR, împrumuturile atrase luni, de 903 milioane de lei, au fost realizate la dobânzi anuale de 6,64% și 6,11%. În ziua de marți, Ministerul Finanțelor a suplimentat aceste împrumuturi prin sesiuni suplimentare cu valori nominale de 55 milioane de lei și 80,5 milioane de lei. Băncile au depus oferte în valoare de 85 milioane de lei și 130 milioane de lei, ceea ce reflectă un interes crescut pentru titlurile de stat, având în vedere randamentele atractive.
Planul de finanțare pentru februarie 2026
Ministerul Finanțelor a stabilit un plan de împrumuturi pentru luna februarie 2026 în valoare totală de 7,7 miliarde de lei, cu posibilitatea de a adăuga încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare dedicate instrumentelor de tip benchmark. Acest nivel este cu 2,3 miliarde de lei mai mic decât cel din ianuarie 2026, când statul a avut în plan împrumuturi de aproximativ 10 miliarde de lei.
Implicarea analistului economic
Analistul economic Adrian Negrescu a comentat că nivelul ridicat al împrumuturilor reflectă presiuni structurale asupra bugetului public, subliniind că România se împrumută în principal pentru cheltuieli curente, precum pensii și salarii, și nu pentru investiții. El a avertizat că costurile ridicate ale finanțării ar putea exercita o presiune suplimentară asupra bugetului în anii următori, în special dacă dobânzile rămân la niveluri mari și creșterea economică încetinește.
În concluzie, atragerea de fonduri de către Ministerul Finanțelor indică o strategie de gestionare a datoriilor publice, în condițiile în care România se confruntă cu provocări economice semnificative.


