Riscurile globale din 2026 și impactul asupra României
În 2026, economia globală devine din ce în ce mai imprevizibilă din cauza războaielor, tensiunilor comerciale între marile puteri și schimbărilor rapide în tehnologie. România resimte deja aceste efecte prin prețuri ridicate, dobânzi mari și o economie care a intrat în recesiune tehnică. Datoriile publice au depășit 60% din PIB în noiembrie 2025, iar deficitul bugetar al țării este cel mai mare din Uniunea Europeană, făcând economia românească mai vulnerabilă la șocuri externe.
Costin Ciora, economist și lector la Academia de Studii Economice din București, subliniază importanța planificării pentru a face față riscurilor economice. Rapoartele internaționale, inclusiv raportul Global Risks 2026 de la Forumul Economic Mondial, avertizează asupra unei perioade instabile, în care conflictele, tensiunile comerciale și riscurile tehnologice devin tot mai relevante. Aproape 50% dintre specialiștii intervievați anticipează o perioadă „turbulentă sau furtunoasă” în următorii doi ani.
Riscurile majore pe termen lung
Confruntarea geo-economică, adică tensiunile comerciale și politice dintre marile puteri, se află pe primul loc în topul riscurilor globale. Urmează conflictele armate între state, polarizarea socială și riscurile tehnologice. Economistul Ciora afirmă că economia globală se află într-o schimbare structurală, trecând de la globalizare la noi parteneriate între țări, însoțite de taxe vamale și restricții comerciale.
Impactul asupra mediului de afaceri din România
Un studiu al Barometrului Allianz evidențiază că atacurile cibernetice sunt considerate cel mai mare risc pentru companii, urmate de provocările generate de inteligența artificială și perturbările lanțurilor de aprovizionare. Aceste riscuri globale se resimt în România prin scăderea comenzilor externe, în special din Germania și Franța, care afectează semnificativ companiile locale, având o pondere mare în exporturi.
Presiunile globale au contribuit la menținerea unei inflații ridicate, cu o rată anuală de 9,62% în ianuarie 2026. Riscul cibernetic a crescut semnificativ, cu fraude informatice crescând cu 40% în 2024 și atacurile malware cu aproape 287%.
Starea economiei românești în 2026
România a intrat în recesiune tehnică la sfârșitul anului 2025, cu o scădere a PIB-ului de 0,2% în trimestrul III și 1,9% în trimestrul IV. Recesiunea tehnică indică o încetinire a producției, iar recesiunea reală se reflectă în scăderea veniturilor și locurilor de muncă. Datoria guvernamentală a depășit 60% din PIB, ajungând la aproximativ 1.121 miliarde lei, ceea ce impune o atenție sporită la împrumuturi și cheltuieli publice.
Provocări pentru companii și cetățeni
Deficitul bugetar a ajuns la 8,4% din PIB, iar o treime din companiile românești au capitaluri proprii sub minimul legal. Rata creditelor neperformante a crescut la 5,1%, iar întârzierea plăților către furnizori a depășit limita legală. De asemenea, România riscă să piardă fonduri europene disponibile prin PNRR, având în vedere că până la finalul lui 2025 au fost încasate doar 40% din sumele alocate.
Concluzie
În acest context economic complex, 2026 se preconizează a fi un an de ajustare economică, în care atât familiile, cât și companiile trebuie să își planifice cu atenție cheltuielile și investițiile pentru a naviga prin incertitudinile generate de riscurile globale.
