Analiza bugetului pe 2026: o abordare realistă și temperată
Un draft al bugetului de stat pentru 2026 a fost analizat recent, evidențiind distribuția fondurilor între ministere și programele guvernamentale. Deși proiectul este încă în lucru, se preconizează că forma finală va fi trimisă Parlamentului la sfârșitul săptămânii viitoare, în urma unor discuții suplimentare în coaliția de guvernare. Cristian Păun, profesor de economie, a declarat că această construcție bugetară se bazează pe „premise mult mai realiste” comparativ cu anii anteriori, atât în ceea ce privește creșterea economică, cât și estimările veniturilor.
Alocări bugetare majore pentru ministere
Conform documentului, cele mai mari alocări bugetare sunt pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu aproximativ 57,7 miliarde de lei, urmat de Educație cu 57,3 miliarde de lei, Apărare cu circa 44 miliarde de lei și Transporturi cu aproximativ 37,4 miliarde de lei. Cheltuielile pentru pensii se estimează că vor ajunge la 158 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o presiune semnificativă asupra bugetului.
Realism și control al deficitului
Păun subliniază că, în general, bugetul reflectă o preocupare mai mare pentru controlul deficitului și limitarea cheltuielilor care nu sunt direct legate de investiții. El afirmă că, deși nu este extrem de realist, bugetul este considerabil mai echilibrat comparativ cu anii anteriori. Există o tendință de a tempera cheltuielile neesențiale și de a prioritiza investițiile și cofinanțările din fonduri europene.
Modificări în bugetul ministerelor
Draftul bugetului prezintă și modificări în alocările pentru anumite ministere, cum ar fi Educația, care va experimenta o reducere a fondurilor, în principal din cauza scăderii cheltuielilor de personal. Această reducere se datorează acceptării unei diminuări cu 10% a cheltuielilor, inclusiv renunțarea la sporul de doctorat în universități. În schimb, bugetul pentru Apărare va beneficia de o creștere, probabil din cauza necesității de a cofinanța proiecte europene în domeniul militar.
Presiunea sistemului public de pensii
În ceea ce privește sistemul public de pensii, Păun avertizează că acesta va deveni din ce în ce mai greu de susținut pe termen mediu, mai ales după 2030, când vor intra la pensie numeroși beneficiari. Scăderea populației active și migrarea forțată a muncitorilor agravează situația, iar Păun consideră că o reformă a sistemului ar fi fost benefică pentru echilibrarea acestuia.
Inflația și riscurile economice
Păun menționează că, deși recent s-a observat o temperare a inflației, evoluțiile geopolitice pot influența acest trend, în special în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. El subliniază că o mare parte din prețul carburanților este determinată de taxe, nu de costul petrolului, ceea ce ar putea oferi statului posibilitatea de a interveni pentru a limita impactul asupra populației.
Concluzie
În ansamblu, proiectul de buget pentru 2026 urmărește o țintă de deficit de aproximativ 6% din PIB, considerată rezonabilă de către Cristian Păun în contextul actual economic. Măsurile propuse indică o direcție spre un management mai prudent al resurselor, dar rămân provocări semnificative, în special în ceea ce privește sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.
