Taxele pe proprietăți din România și poziția în OCDE
România are unele dintre cele mai mici taxe pe proprietăți din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), conform unui raport recent publicat de această organizație. Analiza evidențiază că impozitele pe locuințe și alte proprietăți sunt utilizate într-o măsură limitată ca instrument fiscal, ceea ce limitează veniturile bugetare ale statului.
Impactul veniturilor fiscale reduse
Raportul OCDE subliniază că veniturile fiscale ale României sunt sub media statelor dezvoltate, afectând capacitatea statului de a finanța servicii publice esențiale, precum sănătatea, educația și protecția socială. Presiunile asupra bugetului sunt în creștere, iar necesitatea de finanțare pentru domenii critice devine tot mai urgentă.
Recomandări pentru creșterea veniturilor din taxe pe proprietăți
OCDE recomandă ca România să crească treptat impozitele pe proprietăți, sugerând ca acestea să fie calculate pe baza valorii de piață a imobilelor, în loc de valorile administrative actuale. Această ajustare ar putea aduce veniturile mai aproape de nivelurile din alte state dezvoltate și ar permite o mai bună structurare fiscală.
Probleme în colectarea veniturilor fiscale
Raportul evidențiază dificultățile întâmpinate de România în colectarea veniturilor fiscale, inclusiv un decalaj semnificativ în colectarea TVA. Economia informală rămâne o provocare, iar OCDE sugerează modernizarea administrației fiscale prin digitalizare și utilizarea analizelor de risc pentru îmbunătățirea controalelor.
Deficitul bugetar și datoria publică
Analiza arată o deteriorare a finanțelor publice, cu un deficit bugetar estimat la 9,3% din PIB pentru 2024. Deși datoria publică este în creștere, aceasta rămâne sub media statelor OCDE. Consolidarea fiscală este esențială, iar OCDE subliniază că lărgirea bazei de impozitare și îmbunătățirea colectării ar putea contribui la reducerea deficitului.
Concluzie
Creșterea impozitelor pe proprietăți și îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale sunt esențiale pentru România, nu doar pentru stabilizarea finanțelor publice, ci și pentru asigurarea unui viitor sustenabil în domenii critice precum sănătatea și educația.
