Energia electrică din UE: surse regenerabile la 50%
Aproape jumătate din energia electrică produsă în Uniunea Europeană a provenit anul trecut din surse regenerabile, cu o pondere de 47,3%, conform datelor publicate de Eurostat. România se află ușor sub media europeană, având o pondere de aproape 50%. Unele state membre, precum Danemarca, Austria și Portugalia, depășesc 80% sau chiar 90% energie verde în producția de electricitate.
Creșterea energiei regenerabile în UE
Datele indică o creștere ușoară față de 2022, când energia regenerabilă reprezenta 47,2% din producția totală de electricitate în Uniunea Europeană. Energia eoliană a fost principala sursă de energie electrică regenerabilă, având o pondere de 37,5% din total, urmată de energia fotovoltaică, cu 27,5%, și energia hidroelectrică, care a asigurat 25,9% din producția de energie regenerabilă. Restul energiei a provenit din combustibili regenerabili (8,5%) și din surse geotermale și alte tipuri de energie (0,5%).
Creșterea rapidă a energiei solare
Energia fotovoltaică a înregistrat cea mai rapidă creștere, cu un avans de 24,6% în 2023. În contrast, producția de energie electrică în hidrocentrale a scăzut cu 11,8%, evoluție influențată de condițiile meteorologice.
Statele membre cu cele mai ridicate ponderi de energie regenerabilă
În ceea ce privește statele membre, cele mai ridicate ponderi ale energiei regenerabile în producția de electricitate au fost înregistrate în Danemarca (92,4%, în principal energie eoliană), Austria (83,1%, în principal hidroenergie) și Portugalia (82,9%, hidro și eoliană). România se alătură acestui grup, dar cu o pondere ușor sub media Uniunii Europene.
Statele cu cele mai scăzute ponderi de energie regenerabilă
La polul opus, cele mai mici ponderi ale energiei regenerabile în producția de electricitate au fost observate în Malta (16,2%), Cehia (16,6%) și Slovacia (17,8%). Aceste diferențe reflectă structura diferită a sistemelor energetice naționale și nivelul investițiilor în surse de energie verde.
Concluzie
Datele Eurostat confirmă tendința de creștere a energiei regenerabile în Uniunea Europeană, dar subliniază și decalajele semnificative între statele membre în ceea ce privește ritmul tranziției energetice.
