Inflația va scădea în a doua parte a anului, spune BNR
Economia globală se confruntă cu ajustări profunde, influențate de pandemia COVID-19, războiul din Ucraina, criza energetică și tensiunile din Orientul Mijlociu. Aceste evenimente generează volatilitate pe piețele internaționale, conform economistului Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Deși România beneficiază de avantaje structurale, începutul anului 2026 aduce semnale îngrijorătoare, iar procesul de scădere a inflației se va desfășura lent și va fi greu de anticipat.
Conflictele din Orientul Mijlociu și impactul economic
Marinescu a explicat că noile conflicte din Orientul Mijlociu provoacă „runde severe de volatilitate economică”, în special prin reacțiile rapide ale pieței petrolului. Șocurile energetice nu se transmit instantaneu în economie, afectând inițial costurile de transport, iar apoi costurile de producție și așteptările inflaționiste. Aceste mecanisme nu operează simultan și nici uniform, ceea ce face evoluțiile inflației dificil de prezis.
România și reziliența energetică
În ciuda provocărilor, România are elemente de reziliență. Dependența energetică a țării este semnificativ mai mică decât în alte state din Uniunea Europeană, cu aproximativ 30% din necesarul de energie acoperit din importuri, un nivel comparabil cu Suedia. De asemenea, România se poziționează mai bine decât alte state din regiune în ceea ce privește intensitatea energetică, ceea ce indică o utilizare mai eficientă a energiei raportată la PIB.
Semnale negative la începutul anului 2026
În ciuda unei creșteri economice de 0,7% în 2025, începutul anului 2026 este marcat de evoluții negative, cu o scădere de 3,9% în industrie și un declin de 9,1% în comerțul cu amănuntul. Există, de asemenea, semnale îngrijorătoare privind restructurările și disponibilizările în companii mari din industrie, cum ar fi Dacia și Azomureș.
Provocările inflației și politica monetară
Inflația continuă să fie o provocare majoră, influențată de factori externi precum prețurile combustibililor și alimentelor neprocesate. Marinescu estimează că rata anuală a inflației va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului. Procesul de dezinflație nu va fi liniar, iar politica monetară va trebui să fie atent calibrată pentru a distinge între fluctuațiile temporare ale prețurilor și evoluțiile cu efecte persistente.
Finanțele publice sub presiune
Viceguvernatorul BNR a subliniat că situația finanțelor publice este critică, cu cheltuieli pentru dobânzi care vor ajunge la 3% din PIB în 2026, aproape jumătate din deficitul bugetar estimat la 6,2% din PIB. Acest deficit nu include riscurile în creștere generate de tensiunile globale, care pot influența costurile financiare prin creșterea dobânzilor și presiuni asupra cursului valutar.
Concluzie
Este esențial ca România să mențină disciplina fiscal-bugetară și o gestionare atentă a datoriei publice pentru a reduce costurile de finanțare. Stabilitatea politică și consecvența deciziilor sunt vitale în acest context economic complex, iar anul 2026 ar putea aduce oportunități prin alocări pentru investiții de aproximativ 8% din PIB.
