Dominique de Villepin își lansează partidul în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027
Fostul prim-ministru francez și fostul șef al politicii externe, Dominique de Villepin, a lansat un partid politic numit La France humaniste, având în vedere o posibilă candidatură la prezidențialele din 2027. De Villepin, care a fost prim-ministru sub președintele de dreapta Jacques Chirac între 2005 și 2007, este cunoscut în special pentru discursul său dramatic de la Națiunile Unite din 2003, în care a exprimat opoziția Franței față de războiul din Irak condus de SUA, avertizând asupra „consecințelor incalculabile” ale acțiunii militare în regiune.
Deși a părăsit politica franceză cu mai bine de un deceniu în urmă, de Villepin a înregistrat o creștere semnificativă a popularității după recentele apariții media în care a criticat războiul Israelului în Gaza. El a afirmat că Occidentul „își închide ochii” la ceea ce a numit o „spirală scandalosă de violență” și la creșterea numărului de victime civile. Conform unor sondaje recente, poziția lui de Villepin cu privire la criza din Orientul Mijlociu l-a făcut cel mai popular politician din Franța, fiind apreciat în special de alegătorii de stânga, în ciuda faptului că a condus un guvern de dreapta.
De Villepin, în vârstă de 71 de ani, a declarat pentru Le Parisien că prea multe partide din Franța sunt „tentate de populism, competiție și stigmatizare” și că Franța trebuie să se îndepărteze de politica identitară care polarizează țara. El a afirmat că partidul său, La France humaniste, este deschis să se alăture oricui, indiferent de orientarea politică, și că este o mișcare destinată reunirii cetățenilor pentru a veni cu idei.
Întrebat despre o posibilă candidatură în alegerile prezidențiale din 2027, de Villepin a spus că nu este momentul să „intru în dezbaterea prezidențială”, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei candidaturi. El a declarat la postul de radio France Inter că lumea devine un loc mai periculos „pentru că ne aflăm acum într-o lume fără reguli, fără drept internațional, unde predomină legea junglei, legea celui mai puternic.”
De Villepin, un gaullist care s-a poziționat istoric pe centrul-dreapta, a avut un mandat de prim-ministru marcat de cele mai mari proteste stradale din ultimele decenii, care l-au forțat să renunțe la o lege controversată privind ocuparea forțată a tinerilor. Christelle Craplet, director de opinie la BVA, a declarat că popularitatea ridicată a lui de Villepin nu se traduce neapărat printr-o intenție fermă de vot. Ea a subliniat că popularitatea sa este mai mare nu în rândul alegătorilor săi tradiționali de centru-dreapta, ci printre susținătorii partidului de stânga La France Insoumise, pentru care Gaza este o problemă cheie.
Un sondaj recent BVA, care a întrebat alegătorii francezi cine ar dori să aibă o influență asupra politicii franceze în viitor, a arătat că de Villepin se află relativ jos, pe locul 17, departe de liderii extremei drepte, Jordan Bardella și Marine Le Pen, precum și de fostul prim-ministru de centru-dreapta Édouard Philippe. Craplet a adăugat: „Dominique de Villepin a făcut impresie acum 20 de ani cu refuzul lui de a susține războiul din Irak, iar astăzi poziția sa fermă cu privire la Gaza face din nou impresie. El este popular pentru că are o voce puternică în conflictul din Orientul Mijlociu, iar o parte a electoratului francez simte că nu se spune suficient despre Gaza. Acest lucru este valabil în special în rândul celor care simpatizează cu La France Insoumise.”
De asemenea, Craplet a menționat: „Dar cred că dacă mâine de Villepin ar trebui să-și expună poziția pe problemele interne ale Franței – economia și măsurile sociale – sprijinul alegătorilor de stânga nu ar dura. Așadar, cred că este foarte paradoxal, iar astăzi mi se pare că este un pic ca o bulă.”
Între timp, cursa pentru președinția din 2027 din Franța rămâne deschisă. Emmanuel Macron, care a servit două mandate consecutive, nu poate candida din nou, iar este incert cine va reprezenta partidul său centrist. Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a fost interzisă anul acesta de la a candida pentru funcții publice după ce a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri europene, așteptând un proces de apel anul viitor pentru a vedea dacă va putea candida sau va fi înlocuită de Jordan Bardella.
