Impactul devastator al unui conflict între Rusia și NATO
Costul direct al distrugerilor provocate de un război între Rusia și NATO, explozia prețurilor la energie și haosul de pe piețele financiare ar produce pierderi de 1,5 trilioane de dolari în economia globală în doar primul an al conflictului, conform unei analize Bloomberg Economics. Aceste pierderi sunt aproape la fel de mari ca impactul total al invaziei Rusiei în Ucraina.
O invazie a trupelor rusești ar putea începe cu un incident înscenat menit să justifice lansarea unei operațiuni militare sau cu un atac hibrid. Rusia va ajunge în curând să producă mai multe obuze, drone și rachete decât are nevoie armata rusă pentru continuarea războiului din Ucraina, ceea ce sugerează că își va putea umple stocurile în pregătirea unui viitor conflict cu NATO.
Atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului, un aliat al Kremlinului, au zguduit și mai mult stabilitatea globală. Vladimir Putin pare acum, cel puțin din propriile sale declarații, mult mai încrezător în acțiunile militare desfășurate în Ucraina. În timp ce liderii europeni se întrebau dacă se mai pot baza pe sprijinul Statelor Unite, președintele american Donald Trump avea o cu totul altă dilemă: de ce nu participă și Putin la discuțiile G7?
Un război Rusia-NATO rămâne puțin probabil în acest moment, în special pentru că Moscova nu își dorește să poarte două războaie în același timp. Totuși, unii generali și oficiali ruși au declarat public că ambițiile lor imperialiste nu se limitează doar la Ucraina. Putin a sugerat că întreg teritoriul Ucrainei i-ar aparține Rusiei, afirmând: „Consider rușii și ucrainenii ca un singur popor, iar în acest sens toată Ucraina este a noastră.”
Amenințări și vulnerabilități
Calea ferată care leagă Moscova de Kaliningrad, ce trece prin capitala Lituaniei, Vilnius, este un punct vulnerabil care ar putea fi exploatat de Putin pentru a justifica o invazie în țările baltice. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Rusia ar putea ataca alianța în următorii cinci ani. Danemarca a avertizat că Rusia ar putea declanșa un război local împotriva unei țări vecine în următoarele șase luni, iar Estonia, Letonia și Lituania sunt considerate cele mai vulnerabile state.
În timp ce țările europene își pregătesc bugetele pentru apărare pentru a atinge 5% din PIB, Rusia și-a îmbunătățit baza militară din Kaliningrad și a construit noi instalații militare de-a lungul graniței cu NATO. Un incident înscenat ar putea justifica o invazie a trupelor ruse în țările baltice, iar Moscova ar putea trimite trupe sub pretextul protejării cetățenilor ruși rămași blocați în Lituania.
Posibile scenarii de conflict
Rusia ar putea încerca să izoleze țările baltice de restul Europei prin ocuparea coridorului Suwalki, care separă Polonia de Lituania. Chiar dacă trupele NATO nu s-ar implica, țările din jur ar reacționa prin atacarea forțelor invadatoare ruse. Pierderile economice ar fi semnificative, iar economia statelor baltice s-ar contracta cu 43% în primul an de conflict, similar cu teritoriile ucrainene ocupate.
În Uniunea Europeană, PIB-ul ar scădea cu 1,2%, în timp ce economia Rusiei ar pierde doar 1%, datorită izolării preexistente și cheltuielilor mari pentru apărare. Amenințările Rusiei de a lansa un atac nuclear ar putea paraliza SUA și unele țări din Europa de Vest, limitând astfel reacția directă a puterilor nucleare europene.
Scenarii alternative
Un alt scenariu posibil este ca Rusia și Ucraina să ajungă la un acord de pace, ceea ce ar implica restabilirea relațiilor normale între SUA și Rusia și ridicarea sancțiunilor. În acest caz, PIB-ul global ar putea crește cu 0,3%. Alte scenarii mai puțin probabile includ Rusia cucerind sudul Ucrainei și invadând Moldova sau o prăbușire a economiei ruse, ceea ce ar putea duce la detronarea lui Putin.
Indiferent de scenariile posibile, Europa va continua să se înarmeze și va menține relații reci cu Rusia, creând un mediu inconfortabil care ar putea degenera rapid într-un conflict serios.
