CCR analizează contestația S.O.S. România, AUR și POT împotriva legii pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei
Curtea Constituțională discută astăzi sesizarea depusă de S.O.S. România, AUR și POT referitoare la legea privind prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Acest act normativ, inițiat de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, stabilește că distribuirea materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, precum și negarea sau diminuarea Holocaustului și a crimelor de război, constituie infracțiune și este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, și chiar mai mult în anumite cazuri.
Pe 19 iunie, S.O.S. România, AUR și POT au contestat acest act normativ, cele trei partide votând împotriva proiectului în timpul adoptării sale pe 11 iunie de către Camera Deputaților, for decizional. În contestație, se argumentează că o astfel de lege ar „alimenta un antisemitism artificial”, oferind motive pentru privilegii acordate unor grupuri minoritare. Redactorii sesizării, profesorul universitar doctor Verginia Vedinaș și avocatul Marcela Baș, au adus obiecții specifice.
Obiecțiile menționează că modificările propuse de Silviu Vexler contravin Constituției României, încălcând libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale și drepturile omului, libertatea de exprimare și dreptul la informație. Aceștia subliniază că o astfel de lege ar limita dezbaterile parlamentare și ar afecta caracterul democratic al statului.
Legea este considerată a încălca articolele 25, 29 și 30 din Constituția României, care garantează dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimare. Aceasta este coroborată cu articolul 1 (alineatul 3) care consacră caracterul de stat de drept și democratic al României, precum și cu articolul 20 care stipulează prioritatea reglementărilor internaționale în domeniul drepturilor omului.
Argumentele includ și faptul că libertatea de exprimare, garantată și de articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, trebuie să protejeze nu doar informațiile considerate favorabile, ci și pe cele care contrariază sau șochează. Aceasta implică o obligație pozitivă din partea statelor de a asigura un caracter pluralist al informației.
De asemenea, semnatarii sesizării susțin că legea are un caracter „vag și imprecis”, ceea ce poate conduce la abuzuri din partea autorităților datorită interpretabilității sale. Ei argumentează că redactarea evazivă a textelor încalcă Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Este menționat, de asemenea, că interzicerea publicării de cărți, mesaje, articole și conținut audio-video ar institui o formă de cenzură, afectând drepturile fundamentale constituționale de exprimare, informare și învățătură, ajungând să cenzureze libertatea academică și științifică.
