Introducere
Un raport recent privind instanțele penale din Anglia și Țara Galilor sugerează eliminarea proceselor cu juriu pentru anumite infracțiuni, ca măsură de reducere a întârzierilor record din sistemul judiciar. Această idee a stârnit controverse, având în vedere că dreptul la un proces cu juriu este considerat de mulți esențial pentru un proces echitabil.
Funcționarea instanțelor penale în diferite țări
Statele Unite
În SUA, amendamentul al șaselea al Constituției garantează dreptul la un proces rapid și public, cu un juriu imparțial. Totuși, Curtea Supremă a stabilit în 1970 că infracțiunile „mici”, cu o pedeapsă maximă de șase luni, pot fi judecate fără juriu. Defendenții au dreptul de a renunța la procesul cu juriu, cu condiția ca aceasta să fie o alegere voluntară și conștientă.
Germania
În Germania, procesele cu juriu au fost abolite în 1924. Majoritatea cazurilor sunt judecate de un panou format din judecători profesioniști și judecători laici, numiți Schöffen, care trebuie să aibă vârste între 25 și 69 de ani. Acest sistem este criticat de unii profesioniști din domeniul juridic, care consideră că influența lor scade.
India
Procesele cu juriu au fost introduse în India în perioada colonială britanică, dar au fost declarate „eșec” de Comisia de Drept a Indiei în 1958. Abolirea acestora a fost accelerată de cazul Nanavati, în care un juriu a achitat un comandant naval în ciuda dovezilor copleșitoare. Preocupările legate de părtinire și influența externă au dus la eliminarea treptată a juriilor.
Franța
Procesele cu juriu în Franța sunt limitate la cele mai grave infracțiuni și sunt judecate de cour d’assises, unde trei judecători colaborează cu șase jurați. În 2023, s-au restricționat cazurile care pot fi judecate cu juriu, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la impactul asupra democrației. Un exemplu recent a fost cazul Dominique Pelicot, judecat și condamnat de un panou de cinci judecători pentru infracțiuni grave.
Concluzie
Modificările aduse sistemelor de justiție penală la nivel global reflectă o tendință de reevaluare a rolului juriilor, cu implicații semnificative pentru drepturile fundamentale ale cetățenilor și încrederea în justiție.

