Impactul războiului asupra agriculturii din Ucraina
Într-un câmp din apropierea orașului Sumy din estul Ucrainei, Mykola Mondrayev, în vârstă de 55 de ani, îndepărtează resturile unei drone rusești. Un camion dotat cu o armă este singura apărare împotriva acestor dispozitive letale. Mondrayev își dedică trei zile pe săptămână unității de apărare teritorială, iar în celelalte zile lucrează pe câmpurile sale. Chiar dacă ferma sa nu a fost încă atacată, la mai mult de 30 km de linia frontului, el se simte „incomod” că ar putea deveni o țintă, afirmând că „rușii nu atacă doar obiective militare, ci și ferme, iar agricultura este în centrul culturii ucrainene, ceea ce ei încearcă să distrugă.”
Provocările agriculturii rurale
Viața rurală este amenințată de complexitatea provocărilor aduse de război. Un sfert din terenurile agricole ale Ucrainei se află sub ocupație rusă, iar câmpurile sunt contaminate cu mine și muniție neexplodată. Fermierii au acum sarcini suplimentare ca soldați. Restricțiile militare împiedică fermierii din apropierea liniei frontului să lucreze pământurile, iar altele, mai îndepărtate, au fost confiscate pentru fortificații.
Deși agricultura era unul dintre cele mai înfloritoare sectoare din Ucraina înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, contribuind cu 10,9% la PIB și oferind 17% din locurile de muncă în 2021, acum se confruntă cu o criză de muncitori. Mykola Panasenko, un fermier din Sumy, spune că aproape toți lucrătorii au fost conscripți, iar micile ferme, care nu beneficiază de scutiri, sunt cele mai afectate.
Pierderile financiare și lipsa forței de muncă
Directorul general al Clubului Agribusiness din Ucraina, Oleh Khomenko, subliniază că pierderile financiare cauzate de război se ridică la aproximativ 100 de miliarde de dolari, incluzând distrugerea infrastructurii esențiale și pierderile de teren agricol. Cu o lipsă de forță de muncă de 30% comparativ cu 10% înainte de război, fermierii se confruntă cu dificultăți enorme în a găsi șoferi de tractor și lucrători în unitățile de producție agricolă.
Serhiy Bondarenko, director executiv al companiei Victoria, care cultivă grâu, floarea-soarelui și rapiță pe aproximativ 45.000 de hectare, afirmă că 20% din terenurile lor se află în zona restricționată militar. Deși fermele mai mari au reușit să reziste, ele și-au redus productivitatea cu 10-15%.
Impactul asupra comunităților rurale
Fermierii mici, denumiți odnoosibnyky, reprezintă un pilon al vieții rurale din Ucraina. Acești fermieri, deși producția lor este la scară mică, contribuie cu peste o treime din producția agricolă consumată intern, inclusiv 95% din cartofii produși în Ucraina. Din cauza războiului, mulți dintre aceștia se confruntă cu dilema de a rămâne acasă sau de a se muta, în special generația mai în vârstă.
Rein Paulsen, director de urgențe la Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU, subliniază că, în ciuda eforturilor internaționale de a menține fluxul de cereale ucrainene, este esențial să se sprijine gospodăriile vulnerabile din comunitățile de frontieră care doresc să rămână.
Concluzie
Războiul din Ucraina nu doar că distruge infrastructura agricolă, dar amenință și existența comunităților rurale, punând în pericol sistemul alimentar și stabilitatea economică a regiunii. Impactul cumulativ al conflictului se resimte nu doar în pierderile financiare, ci și în distrugerea modului de viață tradițional al fermierilor mici.
