O descoperire genetică care influențează riscul de cancer
Cercetări recente de la Centrul pentru Cancer UC Davis Comprehensive au identificat o schimbare evolutivă care ar putea explica eficiența scăzută a anumitor celule imunitare umane în combaterea tumorilor solide, comparativ cu primatele nonumane. Această descoperire, publicată în revista Nature Communications, se axează pe o diferență genetică subtilă în structura unei proteine imunitare, numită ligand Fas (FasL), între oameni și primatele nonumane.
Mecanismul de acțiune al proteinei FasL
Mutația genetică identificată face ca proteina FasL să fie vulnerabilă la dezactivarea de către plasmină, o enzimă asociată tumorilor. Această vulnerabilitate este specifică oamenilor și nu a fost observată la primate nonumane, precum cimpanzeii. Dr. Jogender Tushir-Singh, principalul autor al studiului, sugerează că această mutație ar fi putut contribui la mărirea dimensiunii creierului uman, dar, în contextul cancerului, reprezintă un compromis nefavorabil, permițând anumitor tumori să dezarmeze sistemul nostru imunitar.
Impactul asupra imunoterapiei
FasL este o proteină de pe membrana celulelor imunitare care activează moartea celulară programată, sau apoptoza, utilizată de celulele imunitare activate și de terapiile cu celule CAR-T pentru a distruge celulele canceroase. Studiul a relevat că o simplă modificare evolutivă a unui aminoacid, serină în loc de prolină în poziția 153, face ca FasL să fie mai sensibilă la degradarea de către plasmină. Aceasta înseamnă că, chiar și atunci când celulele imunitare umane sunt activate împotriva celulelor tumorale, FasL poate fi neutralizată de mediul tumoral, diminuând eficiența imunoterapiilor.
Posibile soluții pentru îmbunătățirea tratamentelor
Studiul sugerează că blocarea plasminelor sau protejarea FasL de degradare ar putea restabili capacitatea acesteia de a distruge celulele canceroase. Această abordare ar putea deschide noi direcții pentru îmbunătățirea imunoterapiilor oncologice, combinând tratamentele actuale cu inhibitori de plasmină sau anticorpi care protejează FasL. Această descoperire subliniază diferența semnificativă dintre rata de cancer la oameni comparativ cu cimpanzeii și alte primate, oferind o bază pentru dezvoltarea unor tratamente mai eficiente împotriva cancerului.
Concluzie
Această descoperire reprezintă un pas important în înțelegerea mecanismelor prin care schimbările genetice afectează eficiența sistemului imunitar și, în consecință, riscul de cancer la oameni, cu implicații semnificative pentru dezvoltarea viitoarelor terapii oncologice.


