Contestația lui Nicușor Dan la CCR
Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională a României modificările aduse legii de combatere a xenofobiei și antisemitismului din cauza neclarităților și ambiguităților din actul normativ, care ar putea conduce la interpretări greșite și abuzuri. Președintele a subliniat că este responsabilitatea sa constituțională să trimită legile la CCR dacă le consideră neconstituționale.
Contextul amenințărilor
Dan a menționat amenințările primite de jurnaliști în perioada alegerilor prezidențiale din noiembrie-decembrie 2024 și cele adresate deputatului minorităților, Silviu Vexler, inițiatorul legii contestate. Acesta a cerut Parchetului General să clarifice ce s-a întâmplat cu aceste amenințări, subliniind importanța reacției statului român în astfel de cazuri.
Neclaritățile legii
Președintele a recunoscut necesitatea unei legi care să condamne manifestările xenofobe și antisemite, dar a insistat asupra clarității acesteia pentru a evita abuzurile. A oferit exemple de neclarități din lege, întrebându-se dacă anumite asociații cu legături istorice ar putea fi considerate legionare și ce implicații legale ar avea acest lucru.
Declarații și reacții
Nicușor Dan a afirmat că nu susține manifestările extremiste și a reiterat necesitatea ca legea să fie clară pentru a preveni interpretările eronate. În același timp, Silviu Vexler a anunțat retragerea unei decorații în semn de protest față de contestația președintelui, considerând că aceasta ar putea promova ideologia legionară.
Procedura legală
Pe 10 iulie, Nicușor Dan a sesizat CCR cu privire la modificările legii, care prevede pedepse de până la 10 ani de detenție pentru susținerea organizațiilor xenofobe. CCR urmează să dezbată sesizarea pe 17 iulie. De asemenea, pe aceeași dată, Curtea a respins o altă sesizare legată de majorarea pedepselor pentru folosirea simbolurilor fasciste, considerând că adoptarea legii nu afectează libertatea de exprimare.
Contestația lui Nicușor Dan subliniază tensiunea dintre necesitatea combaterii extremismului și importanța clarității legale, având potențialul de a influența discuțiile publice și legislative viitoare referitoare la drepturile omului în România.
