Apelul grupurilor pentru drepturile omului
Grupurile iraniene pentru drepturile omului îndeamnă europarlamentarii și guvernele europene să intensifice presiunea pe tema tratamentului prizonierilor politici în Iran. Aceste organizații subliniază că reprimarea disidenței interne trebuie să fie inclusă pe agenda discuțiilor privind relațiile viitoare dintre Europa și Iran.
Poziția Iranului în negocieri
Ministerul de Externe al Iranului nu pare să fie grăbit să organizeze noi negocieri cu Occidentul fără garanții clare din partea SUA că nu va fi atacat din nou. Abbas Araghchi, ministrul de externe, a călătorit recent în China pentru un summit al miniștrilor de externe, sugerând că discuțiile cu SUA nu sunt imediate. Un purtător de cuvânt al ministerului, Esmail Baghaei, a apărat principiul negocierilor viitoare, dar a declarat: „Nu vom intra într-un astfel de proces până când nu vom fi siguri de eficiența diplomației și a procesului de negociere.”
Reprimarea disidenței și impactul asupra prizonierilor politici
Grupurile pentru drepturile omului afirmă că Iranul a folosit această întârziere pentru a acționa împotriva celor care i-au contestat autoritatea, slăbind astfel mișcările pentru unitate națională. Un subiect intens dezbătut în Iran este dacă creșterea patriotismului generată de atacurile israeliene, care au început pe 12 iunie, ar putea fi cultivată prin eliberarea prizonierilor politici și comutarea unor condamnări la moarte.
Cazul lui Rezgar Babamiri
Se discută intens despre soarta a cinci bărbați kurzi, în special a lui Rezgar Babamiri, un fermier arestat în 2023 în legătură cu protestele „femei, viață, libertate” după moartea lui Mahsa Amini. Susținătorii săi afirmă că a fost reținut după ce a oferit ajutoare și medicamente protestatarilor răniți în orașul Bukan. Babamiri a fost inițial condamnat la 15 ani de închisoare pentru complicitate la uciderea unui membru al forțelor paramilitare Basij, o decizie contestată de organizațiile pentru drepturile omului, care susțin că mărturiile au fost obținute sub tortură. Ulterior, a primit o altă condamnare de 15 ani pentru colaborare cu Mossad și pentru deținerea unui dispozitiv Starlink.
Acuzarea severă și reacțiile internaționale
Situația lui Babamiri s-a agravat dramatic când, la momentul sentinței, a fost introdusă o nouă acuzație gravă – complotarea pentru asasinarea liderului suprem, Ali Khamenei, acuzație care nu a fost menționată în investigațiile anterioare. Această acuzare a fost ridiculizată pe rețelele sociale, având în vedere că Babamiri se afla în închisoare la momentul presupusului complot. Pe 7 iulie, avocații pentru drepturile omului au raportat că a fost condamnat la moarte, sugerând că reconcilierea nu este o prioritate pentru justiția iraniană.
Apelul fiicei lui Babamiri
Zhino Babamiri, fiica lui, care pledează neobosit pentru eliberarea tatălui său la Parlamentul European, a scris guvernului norvegian, solicitându-i să abordeze cazul său și al altora, dacă Oslo va deveni gazda discuțiilor planificate între SUA și Iran. Ministrul norvegian al afacerilor externe, Andreas Kravik, a declarat că este la curent cu cazul Babamiri din partea ONG-urilor locale și se opune pedepsei cu moartea în toate circumstanțele, un mesaj pe care Norvegia îl transmite constant în dialogul său cu Iranul.
Concluzie
Apelurile pentru protecția prizonierilor politici din Iran devin tot mai intense pe fondul negocierilor internaționale, subliniind necesitatea unei abordări ferme din partea Europei în privința drepturilor omului în Iran.
