Slovacia opune rezistență sancțiunilor europene împotriva Rusiei
Consiliul Uniunii Europene nu a reușit să aprobe marți al 18-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, din cauza cererii Slovaciei de amânare a votului. Această solicitare a fost motivată de lipsa garanțiilor că oprirea importurilor de gaz rusesc în UE, începând din 2028, nu va prejudicia economia slovacă.
Declarațiile premierului slovac
Premierul social-democrat Robert Fico a denunțat propunerea Comisiei Europene de a suspenda importurile de gaz rusesc din 2028, caracterizând-o drept „idioată”. El a solicitat garanții din partea Bruxelles-ului pentru a asigura că economia Slovaciei nu va fi afectată, având în vedere dependența sa considerabilă de gazul rusesc și lipsa accesului la mare, ceea ce limitează opțiunile de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate (GNL), mai scumpe decât gazul rusesc.
Solicitările Slovaciei și reacția Comisiei Europene
Slovacia a propus prelungirea termenului de eliminare a importurilor energetice rusești până în 2034, când expiră contractul său cu Gazprom. Această solicitare a fost însă respinsă de Comisia Europeană. În consecință, Slovacia a cerut amânarea adoptării noului pachet de sancțiuni, care nu este direct legat de planul european de sistare a importurilor energetice din Rusia.
Reacțiile oficialilor europeni
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a confirmat că noul pachet de sancțiuni nu a fost adoptat și s-a arătat „cu adevărat întristată” de această situație, subliniind că responsabilitatea revine Slovaciei.
Impactul asupra Uniunii Europene
Premierul Fico a declarat că inițiativa Bruxelles-ului de a reduce dependența energetică ar putea duce la creșterea prețurilor la energie și la scăderea competitivității Uniunii Europene. El a avertizat că o asemenea abordare ar putea fi considerată „sinucidere economică”, sugerând că se construiește o nouă Cortină de Fier între lumea occidentală și Rusia.
Concluzie
Rezistența Slovaciei la noul pachet de sancțiuni evidențiază tensiunile interne din Uniunea Europeană în ceea ce privește politica energetică și dependența de resursele rusești, având potențiale implicații economice semnificative atât pentru Slovacia, cât și pentru blocul comunitar în ansamblu.
