Strategia lui Nicușor Dan pentru serviciile secrete
Aflat într-o vizită oficială în Germania, Nicușor Dan a declarat într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung că intenționează să numească două persoane la conducerea serviciilor secrete care să nu provină din aceste instituții sau din politică. Aceasta este o abordare menită să reducă influența politică asupra serviciilor de informații.
Contextul nominalizărilor
Conform Constituției României, președintele are prerogativa de a propune conducătorii serviciilor de informații interne și externe. Nicușor Dan a subliniat că speră ca lucrurile să se amelioreze în timp, având în vedere implicarea acestor servicii în viața politică. De asemenea, fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș a fost luat în considerare pentru șefia SRI sau SIE, conform surselor Digi24.
Implicarea serviciilor în anularea alegerilor
Întrebat despre implicarea serviciilor în anularea alegerilor prezidențiale din 2024, președintele a răspuns: „Nu s-au implicat suficient!”. Această afirmație ridică întrebări despre rolul serviciilor secrete în procesele electorale și despre transparența acestora.
Consultările cu partidele
Pe 14 iulie, Nicușor Dan a declarat într-o conferință de presă că nu dorește să propună oameni care să fie respinși de Parlament, menționând că se va consulta cu partidele pe marginea acestui subiect.
Declasificarea informațiilor și atacurile cibernetice
Fostul președinte Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea informațiilor prezentate de SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne. SRI a semnalat o campanie agresivă de promovare care a eludat legislația electorală, menționând un atac cibernetic atribuit serviciilor de informații ale Federației Ruse în timpul alegerilor prezidențiale.
Curtea Constituțională a decis, pe 6 decembrie 2024, anularea primului tur al prezidențialelor, ordonând reluarea procesului electoral. Se sugerează că Rusia ar fi încercat să influențeze alegerile prin promovarea unor candidați.
Concluzie
Strategia lui Nicușor Dan de a numi persoane din afara serviciilor și politicii la conducerea acestora, alături de declarațiile privind implicarea serviciilor în anularea alegerilor, ar putea avea implicații semnificative pentru transparența și controlul politic asupra serviciilor secrete din România.
