Lecții transmise de părinți fără să-și dea seama
Abilitățile de comunicare pe care părinții le insuflă copiilor nu sunt definite doar prin modul în care comunică între ei, ci și prin interacțiunile sociale și autocunoașterea pe care le modelează. Conform unui studiu din Journal of Child and Family Studies, comunicarea părinte-copil nu afectează doar abilitățile de comunicare ale copilului, ci influențează și comportamentul general și dezvoltarea acestuia, inclusiv agresivitatea, sănătatea mintală, formarea relațiilor și stima de sine.
Mulți dintre părinții care își spun copiilor lucruri cu bună intenție nu realizează cât de dăunătoare pot fi aceste mesaje, care nu sunt întotdeauna malefice, ci modele de mentalitate, cum ar fi stima de sine scăzută și insecuritatea. Comunicarea și observația comportamentului părinților în cele mai vulnerabile etape ale vieții au un impact profund asupra copiilor, ceea ce subliniază importanța unei comunicări conștiente.
1. Problemele financiare ale familiei
Conform unui studiu din Journal of Behavioral Decision Making, mentalitățile și obiceiurile financiare ale copiilor adulți sunt adesea simptome ale copilăriei lor. Comentarii precum „nu ne putem permite asta” pot induce o mentalitate de rușine legată de cheltuieli în viața adultă. Vorbirea pozitivă despre bani și educarea copiilor în privința obiceiurilor financiare sănătoase este esențială pentru dezvoltarea lor.
2. Dismissarea emoțiilor
Părinții care nu își reglează emoțiile și nu recunosc emoțiile copiilor lor pot contribui la dezvoltarea anxietății și dificultăților de gestionare emoțională. Chiar și cu intenții bune, expresii precum „trebuie să treci peste asta” pot invalida sentimentele copiilor.
3. Plângerile despre un alt părinte
Părinții care vorbesc negativ despre partenerii lor pot izola relația sănătoasă cu copiii lor. Criticile, chiar și subtile, pot afecta starea emoțională a copiilor și abilitățile lor de a construi relații sănătoase.
4. Auto-critica negativă
Studiile arată că părinții care se angajează în auto-critică negativă normalizează vorbirea negativă despre sine, afectând astfel stima de sine a copiilor. Aceștia pot dezvolta dificultăți în asumarea responsabilității și în construirea relațiilor sănătoase.
5. Gossipping despre alte persoane
Părinții care discută despre alții în mod negativ pot deteriora încrederea din dinamicile familiale. Aceasta normalizează bârfa în viața copiilor, afectând abilitatea lor de a construi relații de încredere.
6. Regrete personale
Părinții care fac oversharing despre regretele lor pot crea presiune asupra copiilor, care se pot simți obligați să îndeplinească așteptările părinților, ceea ce poate duce la resentimente în dinamicile familiale.
7. Detalii despre traume nerezolvate
Traumele nerezolvate ale părinților pot afecta negativ relația emoțională cu copiii. Aceștia nu pot procesa traumele părinților, iar discuțiile despre acestea pot fi dăunătoare.
8. Compararea cu un frate
Comentariile de genul „De ce nu poți fi mai ca fratele tău?” pot provoca resentimente și neîncredere în relația părinte-copil. Compararea între copii poate crea o cultură a favoritismului, afectându-le sănătatea emoțională.
9. Rușinarea hobby-urilor
Rușinarea hobby-urilor și invalidarea identității copiilor pot duce la scăderea stimei de sine și anxietate. Comentariile negative pot descuraja expresia de sine.
10. Oferirea de recompense pentru comportamente bune
Recompensarea comportamentelor poate deteriora încrederea și conexiunea reală în relațiile părinte-copil, transformându-le în interacțiuni tranzacționale.
11. Problemele personale ale adulților
Discutarea problemelor personale cu copiii forțează o formă de părințifiere timpurie, creând dependență emoțională și dificultăți de reglementare emoțională.
În concluzie, comportamentele și mesajele pe care părinții le transmit copiilor pot avea implicații profunde asupra sănătății emoționale și dezvoltării lor, subliniind importanța unei comunicări conștiente și sănătoase în familie.
