Destinul avionului de vânătoare european de nouă generație
Franța și Germania se confruntă cu o serie de întrebări legate de programul avionului de vânătoare de nouă generație al Europei, cu termen limită la sfârșitul anului pentru a oferi răspunsuri. Ambele națiuni au declarat că sunt hotărâte să continue programul, iar ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, a afirmat că „momentul adevărului” se apropie, solicitând implicarea tuturor părților, inclusiv a companiilor, în găsirea soluțiilor necesare.
Faza 2 a proiectului FCAS
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a subliniat că faza 2 a proiectului, care include construirea unui demonstrator real, este esențială. Proiectul, cunoscut ca Sistemul aerian de luptă al viitorului (FCAS), a fost inițiat în 2017 de președintele Emmanuel Macron și de cancelarul de atunci Angela Merkel, având acum și participarea Spaniei. Proiectul este coordonat de Dassault din Franța, Airbus Defence and Space din Germania și Indra din Spania, cu scopul de a livra un avion de vânătoare de nouă generație până în 2040.
Provocări și dezacorduri
Proiectul se confruntă în prezent cu blocaje din cauza neînțelegerilor privind împărțirea sarcinilor între parteneri, Parisul și Berlinul lucrând pentru a rezolva aceste probleme. Dassault își dorește să conducă fabricarea avionului FCAS New Generation Fighter (NGF), în contextul unor relații tensionate cu Airbus. O întrebare critică este dacă companiile implicate vor putea respecta termenul limită din 2040, considerat de francezi ca fiind „ne-negociabil”. Lecornu a subliniat că preocupările exprimate de Dassault trebuie „auzite” și că deciziile privind împărțirea sarcinilor sunt, în cele din urmă, de natură politică.
Politica de exporturi și colaborarea internațională
Un alt factor complicat este politica strictă a Germaniei în materie de exporturi de armament, care a dus la refuzul vânzărilor către țări cu probleme legate de drepturile omului, în contrast cu Franța, care vinde armament țărilor din Golf. Pistorius a încercat să liniștească îngrijorările franceze, afirmând că partenerii în proiectele comune de înarmare trebuie să se poată baza pe Germania, în special în ceea ce privește exporturile, și că Comisia Europeană nu ar trebui să intervină în aceste chestiuni.
Etapele următoare și colaborarea militară
Până în decembrie, când se va încheia faza 1B, vor trebui luate decizii importante. Lecornu a menționat că, odată ce faza 2 va fi validată, construcția aeronavei va putea începe. Între timp, forțele aeriene și agențiile de achiziții de armament din Franța și Germania trebuie să colaboreze mai strâns. O reuniune ministerială dedicată FCAS este programată pentru luna octombrie, iar Lecornu a menționat că nu se așteaptă decizii majore în cadrul consiliului franco-german de securitate și apărare la sfârșitul lunii august.
Alte inițiative și proiecte de apărare
Pe agenda discuțiilor s-au aflat și alte proiecte, precum Eurodrone – un proiect european de drone MALE, pe care Franța intenționează să îl abandoneze, și colaborarea pentru un tanc de luptă franco-german de nouă generație, cunoscut sub numele de Main Ground Combat System (MGCS). Armin Papperger, CEO al Rheinmetall, a confirmat că proiectul MGCS se accelerează, subliniind dorința politicienilor și industriei de a avansa în acest sens.
În concluzie, viitorul avionului de vânătoare european depinde de rezolvarea rapidă a neînțelegerilor între Franța și Germania, precum și de capacitatea acestora de a colabora eficient în cadrul proiectului FCAS, având în vedere provocările politice și industriale care stau în fața dezvoltării sale.
