Conflictul privind statutul oficial al limbilor bască, catalană și galiciană în Uniunea Europeană persistă
Spania solicită cu insistenţă ca limbile bască, catalană și galiciană să fie recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, o temă care stârnește controverse între cele 27 de state membre. Subiectul a fost discutat marţi dimineaţă de miniştrii afacerilor europene din UE, care s-au întâlnit la Bruxelles, dar decizia a fost amânată din lipsă de consens, conform unui diplomat european.
Guvernul socialistului Pedro Sanchez depune toate eforturile în această luptă, având nevoie de voturile catalanilor pentru a-și asigura majoritatea în parlament pentru proiectele legislative. De la o tentativă anterioară a Madridului în septembrie 2023, care nu a avut succes, s-au depus eforturi considerabile pentru a calma temerile unor state membre, mai puțin dornice să deschidă „cutia Pandorei” a limbilor regionale.
„Ceea ce este important este ca acest lucru să se facă într-o manieră solidă juridic și să nu se creeze un precedent”, a afirmat Marilena Raouna, ministrul adjunct pentru afaceri europene al Ciprului, care, deși se declară favorabil cererii Spaniei, subliniază necesitatea respectării dreptului european.
În prezent, Uniunea Europeană are 24 de limbi oficiale, iar în statele membre există aproximativ 60 de limbi regionale sau minoritare. Statutul de limbă oficială presupune ca documentele juridice ale UE să fie traduse și în respectivele limbi și ca interpreții să fie disponibili la summituri și reuniuni ministeriale.
Recunoașterea acestor limbi ca oficiale necesită o decizie în unanimitate a celor 27 de state membre, ceea ce nu s-a întâmplat încă. Mulți miniștri au insistat ca discuțiile să continue, amânând decizia pentru o altă reuniune. Totuși, unii au dat semnale conciliatorii față de Madrid, subliniind importanța diversității lingvistice, dar nu până la a „europeniza un subiect național”.
Printre temerile exprimate de unele țări membre, cum ar fi cele baltice, este că acceptarea cererii Spaniei le-ar putea constrânge să recunoască și statutul de limbă oficială pentru limbile regionale folosite pe teritoriul lor. De exemplu, în țările baltice se vorbește mult limba rusă, iar un diplomat sloven a explicat că „prin urmare, rusa ar putea deveni limbă oficială”, ceea ce nu este dorit de aceste state.
Serviciul juridic al Consiliului UE a declarat că nu este posibilă îndeplinirea cererilor Spaniei fără modificarea tratatelor, dar unele state cred că ar putea exista posibilitatea unui compromis, limitând recunoașterea la limbile regionale deja recunoscute în constituțiile naționale. În acest caz, doar basca, catalana și galiciană ar fi eligibile.
Spania a asigurat că este dispusă să suporte cheltuielile de traducere pentru cele trei limbi. Totuși, un diplomat european a avertizat că „este vorba despre o chestiune foarte serioasă, ce are și implicații juridice”, subliniind necesitatea unei examinări atente.
