Introducere
Aproape 36 de ani au trecut de la Revoluția din 1989, dar ideea că în comunism „era mai bine” a câștigat popularitate în rândul românilor. Un sondaj INSCOP arată că 55,8% dintre respondenți consideră că regimul comunist a avut un impact pozitiv asupra României. Argumentul principal este achitarea datoriei externe, dar costurile acestui rezultat au fost enorme pentru cetățeni.
Datoria externă și costurile sale
România a reușit să plătească datoria externă acumulată în anii 1970, ajungând la zero în aprilie 1989, dar aceasta nu este o realizare economică sustenabilă. Christian Năsulea, economist, subliniază că pentru a achita datoria, Ceaușescu a impus raționalizarea alimentelor și tăierea importurilor, sacrificând astfel nivelul de trai al populației. Mădălin Hodor, istoric, afirmă că datoria a fost rezultatul planurilor de industrializare forțată, iar populația a fost informată brusc despre necesitatea plății acesteia, fără a fi consultată. Costurile plății datoriei au inclus lipsa curentului electric, apei calde și a produselor de bază.
România, o țară mai bogată?
Potrivit lui Mădălin Hodor, România centraliza bogăția într-un cerc restrâns, lăsând 20 de milioane de oameni la limita supraviețuirii. Comparativ cu PIB-ul pe cap de locuitor de aproximativ 3.000-4.000 de dolari în 1989, România de astăzi depășește 15.000 de dolari, cu o creștere medie anuală de 4-5% datorată integrării în UE. Nostalgia pentru comunism ignoră inegalitățile și sărăcia din acea perioadă, unde bogăția era fictivă și concentrată.
Industria românească sub comunism
Christian Năsulea notează că, deși producția industrială era mare, aceasta era ineficientă, cu accent pe industrii grele și produse de calitate scăzută. Mădălin Hodor adaugă că regimul comunist a creat o industrie dependentă de subvenții, iar după 1989, restructurarea a dus la o scădere inițială a producției. Totuși, industria actuală este mai diversificată și integrată în lanțuri globale.
Exporturile și balanța comercială
Contrar miturilor, exporturile României erau în principal resurse și produse de valoare scăzută. Cosmin Popa subliniază că România nu încasează niciodată întreaga valoare a exporturilor, iar balanța comercială era adesea negativă. Christian Năsulea afirmă că, deși în anii ’80 regimul a forțat exporturi pentru a plăti datoriile, acestea erau de calitate proastă și nu reflectau o dezvoltare reală.
Impactul poluării
Industria comunistă a fost marcată de poluare masivă din cauza industrializării fără reglementări de mediu. Post-1989, integrarea în UE a dus la scăderea semnificativă a poluării industriale, deși problemele persistă. Datele arată că poluarea aerului era de 5-10 ori mai mare sub comunism.
Concluzie
România a plătit datoria externă, dar aceasta a avut consecințe devastatoare asupra calității vieții cetățenilor. Deși unii susțin că era mai prosperă în perioada comunistă, majoritatea indicilor economici demonstrează că nivelul de trai și calitatea vieții sunt semnificativ mai bune astăzi.
