Colaborarea României pentru Securitatea Cablurilor Subacvatice
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că România s-a alăturat Declarației Comune privind Securitatea și Reziliența Cablurilor Submarine, colaborând astfel cu Statele Unite și partenerii din Uniunea Europeană. Ministrul Oana Ţoiu subliniază importanța protejării cablurilor submarine, întrucât România, situată la Marea Neagră și având un rol de hub regional în tehnologie, este direct afectată de aceste infrastructuri critice.
Contextul Securității Maritime
Declarația vine ca răspuns la proliferarea incidentelor de sabotaj și atacuri cibernetice care vizează infrastructurile critice. Scopul acesteia este de a coordona acțiuni concrete pentru protejarea cablurilor submarine vitale. Această inițiativă a fost discutată în cadrul întâlnirii dintre ministrul Oana Ţoiu și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.
Prioritățile României
MAE evidențiază că România este angajată în protejarea infrastructurii submarine critice, o prioritate internațională, având în vedere vulnerabilitățile acestora. De asemenea, România a fost activă în eforturile de protejare a infrastructurii critice submarine în cadrul NATO și al Uniunii Europene, continuând să contribuie la consolidarea securității în Marea Neagră.
Proiecte Energetice Viitoare
România plănuiește dezvoltarea unor proiecte energetice semnificative, menite să reducă dependența energetică a țării și a Uniunii Europene. MAE subliniază că aceste inițiative sunt esențiale pentru securitatea energetică regională.
Acțiuni Conexe pentru Securitatea Navigației
Pe lângă colaborarea internațională, România participă și la inițiative precum Counteraction Measure Task Group, alături de Turcia și Bulgaria, pentru identificarea și neutralizarea minelor în derivă în Marea Neagră. MAE reafirmă angajamentul României de a promova o strategie coerentă pentru securitatea regională și globală în fața provocărilor digitale și geopolitice.
În concluzie, implicarea României în protejarea cablurilor submarine subliniază importanța securității infrastructurilor critice în contextul geopolitic actual, având potențiale implicații pentru stabilitatea regiunii Mării Negre și pentru securitatea energetică a Uniunii Europene.
