Problemele Pasajului Basarab
Pasajul Basarab, cel mai mare proiect de infrastructură urbană din România, nu a fost recepționat oficial nici după 14 ani de la inaugurare. Cei doi kilometri care leagă Gara de Nord de cartierele Capitalei sunt plini de mizerie și rugină, iar investiția de peste 285 de milioane de euro nu poate fi întreținută legal fără recepție, ajungând o ruină pe bani publici.
Inaugurarea și lipsa recepției
Construit în 2011, Pasajul Basarab nu a fost niciodată recepționat oficial. Fără acest act, întreținerea nu este posibilă legal, iar structura a devenit un exemplu de risipă administrativă. Potrivit unei expertize realizate în timpul mandatului lui Nicușor Dan, o eventuală recepție finală ar necesita lucrări suplimentare estimate la 130 de milioane de lei.
Declarațiile autorităților
Primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a declarat că „timpul” este principalul vinovat pentru degradarea pasajului. El a menționat că întârzierile administrației, de peste 14 ani, au dus la imposibilitatea municipiului de a interveni pentru reabilitarea acestuia. Bujduveanu a anunțat că situația se va debloca după semnarea unui acord cu constructorul pentru preluarea oficială a pasajului.
Planuri de reabilitare
După 14 ani, primăria va putea interveni legal pentru întreținere, curățenie și reparații. Lucrările planificate includ refacerea betonului și a rosturilor de dilatație, înlocuirea aparatelor de reazem, asfaltarea pasajului și a rampelor, curățarea și vopsirea elementelor metalice, precum și modernizarea sistemului de drenaj.
Termenul de garanție și recepția finală
Directorul Direcției Investiții din cadrul PMB, Cătălin Aflat, a precizat că termenul de garanție a expirat în 2022. Acesta a estimat că, la sfârșitul anului viitor, pasajul Basarab ar putea fi recepționat, după mai bine de 15 ani de la deschiderea traficului pe el.
Concluzie
Dezvoltarea Pasajului Basarab evidențiază problemele de gestionare a proiectelor de infrastructură în România, cu implicații semnificative asupra bugetului public și asupra calității vieții locuitorilor Capitalei.
