Bolivia la urne: Dreapta în cursa pentru președinție după decenii de socialism
Bolivienii se pregătesc să își aleagă duminică viitorul președinte într-un scrutin marcat de o gravă criză economică. Dreapta se află în competiție pentru a încheia un ciclu de două decenii dominat de fostul președinte socialist Evo Morales. Cu o populație de 11,3 milioane de locuitori, țara se confruntă cu lipsuri severe de dolari și combustibil, iar inflația anuală a atins 25%, cel mai ridicat nivel din ultimii 17 ani.
Candidaturile în scrutinul prezidențial
Președintele în exercițiu, Luis Arce, care a fost susținut de Evo Morales, a decis să nu candideze pentru un al doilea mandat, fiind considerat responsabil pentru eșecul economic actual. Andronico Rodriguez, președintele Senatului și candidatul Mișcării spre Socialism (MAS), împreună cu Eduardo del Castillo, rămân în urma candidaților de dreapta în sondaje. Samuel Doria Medina, din centrul-dreapta, și Jorge „Tuto” Quiroga, din dreapta, sunt favoriți, având 21% și, respectiv, 20% în ultimele sondaje, comparativ cu 5,5% pentru Rodriguez și 1,5% pentru Del Castillo.
Promisiunile candidaților
Atât Medina, cât și Quiroga promit să pună capăt modelului statalist introdus de Evo Morales. Acesta a condus Bolivia între 2006 și 2019, perioadă în care sărăcia a scăzut și PIB-ul s-a triplat, însă declinul veniturilor din gaz din 2017 a contribuit la criza actuală. Stânga ar putea suferi un eșec electoral semnificativ, iar Evo Morales, care a sperat la un al patrulea mandat, a fost exclus din cursă din cauza limitărilor impuse de instanțe.
Conflictul intern și reacțiile
Morales, care se află acum într-o situație complicată, trăind ascuns după ce a fost emis un mandat de arestare în legătură cu acuzații de trafic de minori, continuă să aibă un sprijin considerabil în anumite zone rurale și indigene. El a amenințat că își va mobiliza susținătorii în cazul în care dreapta va câștiga, afirmând că nu va legitima ceea ce consideră a fi „alegeri fraudate”.
Conflictul dintre Morales și fostul său ministru, Luis Arce, a dus la fracturarea MAS și a agravat criza economică. Daniel Valverde, politolog la Universitatea Gabriel René Moreno, subliniază că „cel mai mare dușman al stângii a fost însăși stânga”, evidențiind corupția și proasta gestionare ca fiind principalele cauze ale nemulțumirii populației.
Concluzie
Scrutinul prezidențial din Bolivia marchează o potențială schimbare semnificativă în peisajul politic, cu implicații majore asupra direcției economice și politice a țării, în contextul unei stări de criză profundă.
