Salariile liderilor români comparate cu cele europene
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că venitul său lunar este de 15.500 de lei, echivalent cu aproximativ 3.000 de euro, sumă ce include indemnizațiile aferente funcției. Acesta a menționat că, în perioada în care a fost primar al Bucureștiului, câștigul său lunar era de 21.000 de lei.
Într-un interviu cu publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, Nicușor Dan a subliniat că a dispus o reducere de 20% a bugetului Administrației Prezidențiale pentru a transmite un mesaj de responsabilitate în contextul presiunilor financiare actuale.
Salariul lui Mugur Isărescu
Salariul guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu, este semnificativ mai mare, având un venit lunar de 85.238 de lei, aproximativ 17.000 de euro. Pe lângă acest venit, Isărescu beneficiază de o pensie lunară de 26.841 de lei, ceea ce îi ridică venitul total lunar la peste 20.000 de euro.
Acest nivel salarial depășește nu doar remunerația președintelui României, ci și pe cea a guvernatorului Rezervei Federale din Statele Unite, o instituție de referință în sistemul bancar internațional.
Venitul Ursulei von der Leyen
La nivel european, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, are un salariu brut de 32.500 de euro lunar, fără a include alocația de expatriere și alte beneficii. Aceasta a preluat conducerea Comisiei Europene în 2019, având o carieră politică de aproape 15 ani în guvernul Germaniei.
Venitul ei o situează printre cei mai bine plătiți lideri politici din lume, evidențiind o distanță considerabilă față de salariul președintelui României.
Diferențele salariale între România și Uniunea Europeană
Compararea salariilor arată un contrast puternic între remunerațiile liderilor locali și cele ale oficialilor europeni. Nicușor Dan primește aproximativ 3.000 de euro lunar, în timp ce Mugur Isărescu depășește 20.000 de euro, iar Ursula von der Leyen se apropie de 33.000 de euro, subliniind decalajul semnificativ dintre salariile din România și cele din Uniunea Europeană.
Aceste disparități salariale evidențiază diferențele economice și politice dintre România și standardele europene, având implicații asupra percepției publice și a încrederii în liderii naționali.
