Declarațiile controversate ale ministrei Mediului
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a propus renunțarea la finalizarea hidrocentralelor începute pe vremea lui Ceaușescu, argumentând că acestea au depășit standardele și că nu mai sunt viabile din punct de vedere economic. În locul acestora, ea sugerează construirea de panouri solare și baterii, afirmând că aceste soluții ar fi de opt ori mai ieftine.
Obstrucționarea proiectelor de hidroenergie
Cele patru hidrocentrale de la Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cornetu-Avrig sunt declarate de interes național, dar ministra Buzoianu blochează avizele și studiile necesare pentru finalizarea lor. În contextul în care România importă energie la prețuri record, Buzoianu susține că aceste hidrocentrale sunt prea costisitoare și poluante.
Costuri și eficiență energetică
Diana Buzoianu a declarat pentru un post de știri: „Dacă vrem panouri fotovoltaice cu stocare, care să acopere exact capacitatea celor patru hidrocentrale, am putea face acest lucru cu un cost de opt ori mai mic decât să finalizăm aceste lucrări.” Cu toate acestea, realitatea arată că hidrocentralele sunt deja la 80-90% din stadiul de finalizare, unele având baraje ridicate, iar România a investit miliarde în aceste proiecte.
Critici din partea opoziției
Partidul AUR a inițiat o moțiune simplă în Parlament, acuzând-o pe ministra Buzoianu de sabotarea securității energetice a țării. Aceasta, însă, susține că își respectă obligațiile legale și că România trebuie să opteze pentru un viitor verde.
Informații deficitare
În cadrul unor interviuri, Buzoianu a demonstrat lipsa de cunoștințe asupra problemelor concrete ale României, neștiind să ofere răspunsuri la întrebări fundamentale referitoare la pădurile din țară și la gestionarea acestora. Acest lucru a amplificat criticile la adresa sa, venind din partea parlamentarilor din AUR, PSD și PNL.
Concluzie
Deciziile și declarațiile ministrei Diana Buzoianu stârnesc controverse privind viitorul energetic al României, cu implicații semnificative asupra securității energetice și a investițiilor în infrastructura energetică națională.
