Ambițiile nucleare ale Iranului: Motivele controverse și impactul atacurilor israeliene
Israelul a lansat vineri dimineață un atac asupra Iranului, motivul invocat fiind controversatul program nuclear al Teheranului. Iranul susține că dorește să dezvolte tehnologia nucleară în scopuri pașnice și respinge acuzațiile puterilor occidentale care afirmă că ar încerca să dezvolte arme nucleare.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organism de supraveghere nucleară al ONU, acuză Iranul că încalcă obligațiile de neproliferare. Joi, AIEA a adoptat pentru prima dată în aproape două decenii o rezoluție prin care declară că Iranul încalcă aceste obligații. Agențiile de informații americane și AIEA cred că Iranul a avut un program secret coordonat de arme nucleare, pe care l-a oprit în 2003, deși Iranul neagă acest lucru.
Conform acordului nuclear din 2015, Iranului i se permitea să îmbogățească uraniu doar până la o puritate de 3,67%, să mențină un stoc de 300 kg de uraniu și să utilizeze doar centrifuge IR-1 simple. După retragerea SUA din acord, Iranul a început să ignore limitele impuse și a început să îmbogățească uraniu până la o puritate de 60%, un pas scurt față de nivelurile de 90% necesare pentru arme nucleare.
Sancțiunile americane au afectat sever economia iraniană, dar nu au reușit să o distrugă complet. Asasinările orchestrate de Israel ale unor oficiali iranieni, inclusiv a unui om de știință de renume în domeniul nuclear, nu au limitat procesul de îmbogățire a uraniului. Teheranul a declarat că dreptul său de a îmbogăți uraniu este „nenegociabil”.
Un raport al AIEA din luna mai, consultat de Reuters, a constatat că Iranul desfășoară activități nucleare secrete cu materiale nedeclarate în trei locații investigate. Stocul de uraniu îmbogățit cu o puritate de 60% a crescut la 408 kg, suficient pentru a produce până la nouă arme nucleare, conform AIEA.
AIEA a concluzionat că activitățile nucleare secrete ale Iranului au fost parte dintr-un program structurat nedeclarat desfășurat până la începutul anilor 2000. Iranul a reacționat la raport, acuzând AIEA că se bazează pe informații „puțin fiabile și înșelătoare” furnizate de regimul israelian.
