Impactul lingușelilor asupra lui Trump în cadrul NATO
NATO a depus toate eforturile pentru a-l mulțumi pe Donald Trump și pentru a menține alianța unită la summitul de la Haga, lăudându-l pe acesta și adoptându-i sloganurile. Planul a avut succes, deși subiecte dificile precum războiul din Ucraina, strategia față de Rusia și o posibilă reducere a trupelor americane în Europa au fost evitate. Cu toate acestea, NATO va trebui să abordeze aceste probleme în viitor.
În graba lor de a păstra sprijinul lui Donald Trump, membrii europeni ai alianței au promis să dubleze cheltuielile pentru apărare, deși majoritatea nu își permit să cheltuie 5% din PIB. Așa cum a declarat șeful NATO, Mark Rutte, principalele rezultate ale summitului au fost promisiunea fermă de a ține cont de apelul lui Trump de a cheltui 5% din PIB pentru apărare, o creștere semnificativă față de obiectivul actual de 2%, și un angajament reînnoit al SUA față de Articolul 5 din Tratatul NATO.
Relațiile transatlantice, care erau foarte tensionate anterior, au fost îmbunătățite, iar Trump a adoptat o retorică mai conciliantă. „Plec de aici spunând că acești oameni își iubesc cu adevărat țările”, a declarat el, criticând doar Spania pentru că nu a aderat la noul obiectiv privind cheltuielile de apărare. Multe țări europene, însă, vor întâmpina dificultăți în a îndeplini acest obiectiv.
Ofensiva de șarm
Ca parte a ofensivei de șarm, Trump a avut onoarea rară de a rămâne peste noapte în palatul regelui olandez Willem-Alexander. La summit, liderii NATO s-au aliniat pentru a-l lăuda pe Trump, iar președintele lituanian Gitanas Nauseda a sugerat adoptarea motto-ului „Make NATO Great Again”. Declarația finală a summitului a fost semnificativ mai scurtă decât în anii anteriori, cu doar cinci paragrafe, și nu a menționat explicit acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina.
Criticile față de abordarea lui Trump s-au intensificat, iar experți precum Julianne Smith și Peter Bator au subliniat că summitul a ratat ocazia de a trimite un mesaj strategic Moscovei, ceea ce ar putea avea consecințe asupra securității alianței.
Provocările financiare
Promisiunile de a cheltui 5% din PIB pentru apărare sunt considerate nerealiste de mulți experți. Guntram Wolff, expert al grupului de reflecție Bruegel, a declarat că majoritatea țărilor nu pot emite mai multe datorii și că vor trebui să facă alegeri bugetare dificile. De exemplu, țările Uniunii Europene ar trebui să tripleze suma de 325 de miliarde de euro cheltuită anul trecut pentru apărare, ajungând la peste 900 de miliarde.
În acest context, liderii europeni se tem că promisiunile făcute în cadrul summitului ar putea duce la tensiuni interne mai mari. Premierul spaniol Pedro Sanchez a exprimat că obiectivul de 5% este „incompatibil cu statul social”, iar Slovacia a argumentat că prioritățile bugetare ar trebui să includă și îmbunătățirea nivelului de trai.
Consecințe pe termen lung
Nick Witney, de la Consiliul European pentru Relații Externe, a avertizat că generarea de datorii mari ar putea afecta negativ societățile actuale și că populațiile nemulțumite ar putea deveni ținte ușoare pentru politicienii populiști. Deși unele țări din estul Europei, unde amenințările rusești sunt percepute mai acut, pot accepta mai ușor cheltuieli mai mari, altele, precum Spania, continuă să exprime îngrijorări.
În concluzie, summitul de la Haga a reușit să câștige sprijinul lui Trump, dar promisiunile făcute de membrii NATO sunt văzute ca o povară greu de suportat, în special în contextul presiunilor economice actuale.
