Ayatollahul Iranului subminează dialogul cu SUA pe tema nucleară: „Îmbogățirea uraniului este esențială”
Conducătorul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că renunțarea la îmbogățirea uraniului este contrară intereselor țării sale. Această afirmație respinge una dintre cele mai importante cerințe ale Statelor Unite în negocierile privind programul nuclear iranian. Propunerea americană pentru un nou acord a fost prezentată părții iraniene sâmbătă, de către Oman, care a acționat ca mediator între ministrul de externe iranian Abbas Araghchi și emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.
După cinci runde de negocieri, rămân mai multe probleme în privința cărora punctele de vedere ale părților par dificil de reconciliat. Una dintre acestea este insistența Iranului de a continua un minim de activități de îmbogățire a uraniului pe teritoriul său. O altă problemă este refuzul Teheranului de a trimite în afara țării întregul stoc de uraniu înalt îmbogățit, care ar putea fi utilizat pentru producerea de arme atomice.
Khamenei, care are ultimul cuvânt în chestiunile de stat, nu a discutat despre încetarea negocierilor, dar a afirmat că propunerea SUA „contrazice credința țării noastre în autosuficiență și principiul că ‘putem’”. El a declarat: „Îmbogățirea uraniului este vitală pentru programul nostru nuclear, iar inamicii s-au concentrat asupra îmbogățirii. Propunerea prezentată de americani este 100% împotriva intereselor noastre. Liderii neciopliți și aroganți ai Americii cer de multe ori să nu avem un program nuclear. Cine sunteți voi să decideți dacă Iranul trebuie să aibă îmbogățire?”
Teheranul susține că dorește să dezvolte tehnologia atomică în scopuri pașnice și a respins acuzațiile Occidentului că scopul său ar fi înarmarea nucleară. Surse au anunțat că iranienii urmează probabil să respingă oferta americană, considerând-o „exclusă din start”.
De când președintele american Donald Trump a revenit la Casa Albă în ianuarie, acesta a reluat campania de „presiune maximă” împotriva Iranului, inclusiv prin sancțiuni mai dure și amenințări cu bombardamente. După ce Statele Unite s-au retras din acordul din 2015 cunoscut sub numele de JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action – Planul de acțiune comun și cuprinzător), care prevedea înghețarea programului nuclear iranian în schimbul suspendării sancțiunilor internaționale, înțelegerea cu Iranul a fost păstrată de celelalte țări membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU – Rusia, China, Regatul Unit și Franța – alături de Germania și Uniunea Europeană.
În primul său mandat, la trei ani după semnarea JCPOA de către SUA, Trump a decis să reia sancțiunile americane și o poziție mai dură împotriva Iranului. Intenția declarată a lui Trump este să reducă posibilitatea înarmării nucleare a Iranului, care ar putea declanșa o cursă a armelor atomice în regiune și ar amenința Israelul. Regimul islamic iranian urmărește eliminarea sancțiunilor, în contextul dificultăților interne, cum ar fi crizele energetice și insuficiența alimentării cu apă, precum și deprecierea monedei naționale. De asemenea, există temeri că Israelul ar putea lovi instalațiile nucleare iraniene, așa cum a amenințat în repetate rânduri.
