Azomureș plasează 600 de angajați în șomaj tehnic
Combinatul Azomureș a anunțat că va trimite în șomaj tehnic aproximativ 600 de angajați, ca urmare a incertitudinii persistente în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale pe termen lung. Compania a menționat că, în ciuda eforturilor de a conserva platforma industrială și capitalul uman, nu mai poate susține forța de muncă la nivelurile actuale din cauza lipsei unui parcurs clar.
Impactul măsurilor asupra angajaților
Aproximativ 600 de angajați vor fi plasați în șomaj tehnic în perioada imediat următoare, cu scopul de a evita concedierile permanente. De asemenea, contractele majore de mentenanță și servicii vor fi suspendate sau reduse, afectând astfel peste 1.500 de angajați ai contractorilor care lucrează aproape constant pe platforma Azomureș.
Discuții cu Romgaz și viitorul platformei
În ultimele 12 luni, Azomureș, deținut de grupul elvețian Ameropa, a purtat discuții cu Romgaz privind o posibilă achiziție a platformei industriale din Târgu Mureș. Romgaz a indicat că o ofertă angajantă ar putea fi formulată până la sfârșitul anului 2025, dar până acum nu a fost transmisă nicio propunere concretă.
Provocările sectorului gazelor naturale
Reprezentanții Azomureș au subliniat că România nu dispune de un cadru structural care să permită marilor consumatori industriali accesul stabil la gaze naturale. Absența unei astfel de strategii expune Azomureș la volatilitatea pieței gazelor, ceea ce poate avea efecte negative asupra producției de îngrășăminte.
Producția de gaze naturale și securitatea alimentară
România se află pe cale de a crește semnificativ producția de gaze naturale, începând cu 2027, odată cu intrarea în exploatare a proiectului offshore Neptun Deep. Totuși, compania avertizează că, fără un cadru național clar, România riscă să exporte gaze naturale și să importe ulterior îngrășăminte la prețuri ridicate, afectând astfel balanța comercială și securitatea alimentară.
Concluzie
Deciziile amânate privind viitorul Azomureș nu doar că afectează locurile de muncă, dar erodează și capacitatea industrială a României de a transforma resursele naturale în valoare economică, având implicații directe asupra agriculturii și economiei naționale.
