BNR: Stabilitatea financiară a României, sub presiune
România se confruntă cu riscuri ridicate la adresa stabilității financiare, conform raportului publicat de Banca Națională a României (BNR) în decembrie 2025. Deși sectorul bancar rămâne bine capitalizat și rezilient, vulnerabilitățile sunt generate în principal de dezechilibre interne, cum ar fi deficitele bugetare mari, dar și de climatul economic global tensionat.
Creștere economică slabă și prognoze în scădere
Economia României a înregistrat o creștere modestă, cu un avans de 0,3% în trimestrul al doilea din 2025 și o estimare de 1,6% pentru trimestrul al treilea, ușor sub nivelul din 2024. Comisia Europeană a revizuit prognoza de creștere la 0,7%, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) la 1%. Această temperare este influențată de măsurile de consolidare fiscală menite să reducă deficitul, dar care limitează și consumul și investițiile.
Deficitul bugetar, o problemă centrală
Deficitul bugetar a ajuns la 102,5 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025, echivalentul a 5,4% din PIB. Rectificarea bugetară preconizează un deficit de 8,4% din PIB pentru întreg anul, depășind ținta stabilită cu Comisia Europeană. Datoria publică a crescut la 57,2% din PIB, ceea ce ar putea submina încrederea investitorilor și ar conduce la costuri de finanțare mai mari.
Absorbția fondurilor europene și impactul asupra stabilității financiare
Un alt factor care afectează stabilitatea financiară este absorbția slabă a fondurilor europene. România a avut acces la peste 28 de miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar până în noiembrie 2025 a reușit să atragă mai puțin de 40% din sumă. Comisia Europeană a revizuit alocarea totală la 21,41 miliarde de euro din cauza nerealizării unor jaloane, ceea ce limitează capacitatea României de a finanța investiții strategice.
Riscuri pentru gospodării și companii
Deși populația rămâne relativ rezilientă, cu un nivel de îndatorare sustenabil și o avere netă crescută cu aproape 8% în iunie 2025, capacitatea de menținere a stabilității poate fi afectată de inflația persistentă și măsurile fiscale. Companiile, pe de altă parte, se confruntă cu presiuni financiare crescânde. Profitabilitatea agregată a scăzut cu 4,5%, iar un număr mare de firme operează cu pierderi, ceea ce contribuie la acumularea restanțelor în economie.
Calitatea creditelor și riscurile în sectorul bancar
Calitatea creditelor acordate populației s-a îmbunătățit, rata creditelor neperformante scăzând la 2,85% în 2025, în contrast cu 5,1% pentru firme. În special, IMM-urile sunt cele mai vulnerabile. BNR a subliniat necesitatea orientării programelor de creditare către investiții productive.
Riscuri cibernetice și provocările inteligenței artificiale
Raportul BNR menționează o creștere semnificativă a riscurilor cibernetice, cu fraude informatice crescute cu 40% în 2024 și atacuri malware cu aproape 300%. Băncile au fost ținte ale atacurilor DDoS, ceea ce evidențiază vulnerabilitățile din mediul digital. De asemenea, adoptarea inteligenței artificiale în sectorul financiar aduce atât oportunități, cât și riscuri noi.
În concluzie, stabilitatea financiară a României este sub presiune din cauza deficitelor bugetare ridicate, a absorbției slabe a fondurilor europene și a riscurilor cibernetice, ceea ce poate avea implicații semnificative asupra economiei locale pe termen lung.
