Reconfirmarea ratingului de țară
Reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor este un semnal de încredere, dar nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare și externe. Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), subliniază că urmează o etapă crucială în care eforturile de ajustare trebuie consolidate prin implementare și extinse prin reforme. România a evitat încadrarea ratingului de țară în categoria „junk” datorită măsurilor fiscal-bugetare recente, esențiale pentru menținerea perspectivei de dezvoltare a țării.
Urgența consolidării finanțelor publice
Marinescu evidențiază că nevoia imperativă de corecție bugetară vine pe fondul unor obiective prioritare, cum ar fi ieșirea din procedura de deficit excesiv și sustenabilitatea datoriei publice. În anul 2024, România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Ajustarea deficitului a început cu măsuri precum înghețarea salariilor și pensiilor, iar construcția bugetară pentru anul 2025 a fost fragilă, deficitul estimat crescând semnificativ.
Necesitatea reformelor structurale
Viceguvernatorul BNR subliniază importanța filtrării și prioritizării măsurilor printr-o strategie bugetară multianuală, care să asigure predictibilitate. Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu prevedea o corecție graduală a deficitului bugetar, dar proiecțiile erau optimiste, iar deviațiile actuale impun intensificarea eforturilor de corecție. Marinescu avertizează că, deși România nu se află în aceeași situație ca Grecia în 2009, este esențial să se evite politicile economice prociclice.
Contextul economic și comparativ
Marinescu compară situația României cu cea a Greciei, menționând că datoria guvernamentală în România este mult mai redusă, la 55% din PIB, față de 130% în Grecia. De asemenea, sectorul bancar românesc rămâne stabil, deși interconectarea cu sectorul guvernamental s-a intensificat. Ajustarea bugetară propusă trebuie să se facă fără a afecta funcționalitatea statului și a serviciilor publice, iar sistemul administrativ necesită reforme profunde.
Provocările ajustării bugetare
Marinescu subliniază că ajustarea bugetară nu poate fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor. România are unele dintre cele mai scăzute venituri fiscale din Uniunea Europeană, iar reducerea cheltuielilor ar putea afecta funcționalitatea serviciilor publice. Este necesară o reformă administrativă care să crească eficiența în relația dintre stat și cetățean. Investițiile în educație și sănătate nu pot fi neglijate, având în vedere deficitele severe din aceste sectoare.
Politici de suport pentru creșterea economică
Viceguvernatorul BNR afirmă că dimensiunea corecției bugetare necesită și măsuri fiscale care să crească veniturile pe termen lung. Ajustările fiscale trebuie să fie echilibrate cu politici care să susțină creșterea economică, protejând investițiile în infrastructură. Stabilitatea politică și pacea socială sunt cruciale pentru a traversa provocările actuale.
Concluzie
România se confruntă cu riscuri economice semnificative, iar menținerea ratingului de țară nu elimină necesitatea urgentă de ajustare bugetară și reforme structurale. Un echilibru între consolidarea fiscală și sprijinirea creșterii economice este esențial pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen lung.
