Bolojan – liderul prăbușirilor economice
România se confruntă cu o criză economică severă, evidențiată de faptul că, în primele opt luni ale anului, peste 14.000 de companii au declarat insolvența, conform Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). În București, 2.000 de firme au intrat în colaps în ultimele 12 luni, marcând o creștere de 32% față de anul precedent.
Impactul insolvențelor
Aceste insolvențe nu sunt doar statistici, ci reflectă tragedii economice reale: angajați concediați, furnizori neplătiți și familii afectate de sărăcie. De asemenea, statul se confruntă cu un deficit fiscal, în condițiile în care datoriile și neplățile se acumulează.
Cauzele prăbușirii firmelor
Printre principalele cauze ale creșterii insolvențelor se numără:
- Politici fiscale haotice, care au împovărat mediul privat cu taxe suplimentare.
- Dobânzi mari, care au făcut creditele inaccesibile pentru multe firme.
- Lanțuri de neplată, statul fiind printre cei mai mari datornici.
- Inflația și scăderea consumului, afectând puterea de cumpărare a românilor.
Reacția Guvernului Bolojan
În contextul acestor probleme, reacția Guvernului, condus de premierul Ilie Bolojan, este una de tăcere. În loc să ofere soluții, premierul promovează „performanțele bugetare” și „reformele curajoase”, ignorând realitatea crizei economice.
Consecințele insolvențelor
Insolvențele vor avea efecte negative asupra societății, inclusiv:
- Creșterea șomajului, cu mii de oameni rămânând fără locuri de muncă.
- Scăderea veniturilor la buget, afectând pensiile și salariile.
- Migrația economică, cu români în căutarea unui loc de muncă în străinătate.
- Extinderea economiei negre, cu firme care nu mai pot funcționa legal.
Măsuri necesare
Pentru a contracara această situație, România are nevoie urgentă de:
- Amnistie fiscală pentru IMM-urile afectate de datoriile acumulate.
- Eșalonări reale ale obligațiilor fiscale.
- Credite garantate de stat la dobânzi accesibile.
- Plata datoriilor statului către mediul privat.
- Simplificarea birocrației și digitalizare reală.
Concluzie
Insolvențele recente reflectă incapacitatea Guvernului de a gestiona criza economică, condamnând România la faliment economic. Vinovatul nu este mediul privat, ci un guvern care prioritizează propriile interese în detrimentul economiei naționale.
