Bruxelles lansează un semnal de alarmă: Europa trebuie să își conserve resursele de apă
Comisia Europeană le solicită statelor membre să își stabilească ținte clare pentru reducerea consumului de apă, în contextul unei crize accentuate de secetă, poluare și schimbări climatice. Strategia UE pentru „reziliență hidrică” propune o reducere cu 10% a consumului până în 2030, însă măsurile nu sunt obligatorii.
Ținta de reducere a consumului de apă este parte integrantă a Strategiei europene pentru reziliență hidrică, lansată recent, care vizează refacerea ciclului apei, „profund afectat” de poluare, schimbări climatice și degradarea mediului. Comisia Europeană încurajează, de asemenea, țările UE să „își stabilească propriile ținte pentru eficiența utilizării apei, în funcție de circumstanțele naționale.”
În prezent, Europa se confruntă cu probleme legate de apă, inclusiv poluarea cu PFAS și nitrați, infrastructură cu pierderi, secete mai severe și precipitații mai intense. Comisarul european pentru Mediu, Jessika Roswall, a explicat că, deși este evidentă necesitatea unor ținte, situația diferă semnificativ între statele membre și regiuni. Ea a menționat un raport al Agenției Europene pentru Mediu, care identifică „sectoarele-cheie” cu potențial de economisire a apei, cum ar fi energia electrică, agricultura și alimentarea publică cu apă.
Strategia Comisiei nu prevede noi reglementări referitoare la utilizarea apei sau la poluanții de tip PFAS și nitrați, argumentând că există deja o legislație semnificativă în domeniu. „Trebuie să ne concentrăm pe implementare,” a adăugat Roswall.
Banca Europeană de Investiții va sprijini strategia apei cu peste 15 miliarde de euro în finanțări pentru perioada 2025-2027, inclusiv pentru „infrastructuri mari și soluții bazate pe natură.” Comisia va înființa, de asemenea, o inițiativă „public-privată” pentru a „realiza o inovație tehnologică majoră” în curățarea poluării cu PFAS și alte substanțe chimice persistente.
Aceasta reprezintă o schimbare față de versiunea anterioară a strategiei, care propunea un „mecanism de sprijin” pentru remedierea poluării cu PFAS și alte substanțe persistente, precum și un „parteneriat public-privat pentru detectarea și remedierea acestora.”
