Bruxelles stabilește recordul pentru absența guvernului
Bruxelles, capitala Belgiei, a intrat în istorie având un record de 542 de zile fără guvern. Această absență guvernamentală a început după alegerile din iunie 2024, când regiunile din Bruxelles nu au reușit să formeze o nouă administrație. Acest record depășește perioada precedentă de 541 de zile în care Belgia nu a avut un guvern, aceasta având loc între 2010 și 2011, fiind cea mai lungă perioadă în care o țară a rămas fără guvern în timp de pace.
Contextul politic actual
Bruxelles nu va figura în Cartea Recordurilor Guinness, care recunoaște doar state suverane, deși absența unui guvern este o situație notabilă. Această situație dificilă a fost cauzată de divizările profunde între cele 14 partide care au câștigat locuri în parlamentul de 89 de membri. Deteriorarea relațiilor politice a dus la un blocaj în autoproclamata capitală a Europei, care găzduiește instituțiile Uniunii Europene și NATO.
Problemele cu care se confruntă Bruxelles
În absența unei administrații funcționale, orașul se confruntă cu o criză bugetară tot mai gravă, o creștere a violenței legate de droguri și probleme legate de persoanele fără adăpost. O scrisoare deschisă semnată de aproape 200 de figuri din domeniul afacerilor, academic și cultural a fost publicată în ziarele belgiene, exprimând îngrijorarea față de cele 541 de zile de inactivitate politică, care afectează viața cotidiană a cetățenilor.
Reacțiile comunității și apelurile pentru acțiune
Scrisoarea subliniază că problemele economice, sociale, climatice și instituționale ale Bruxelles-ului nu mai pot aștepta. Semnatarii, inclusiv istoricul David Van Reybrouck și antreprenorul Antoine Helson, solicită liderilor din Bruxelles să se întâlnească pentru a ajunge la un consens în privința formării unui guvern și a unui plan bugetar.
În timpul unei proteste recente, aproximativ 500 de locuitori din Bruxelles au exprimat nemulțumirea față de politicieni, purtând pancarte cu mesaje precum „Rușine pe voi, Bruxelles”.
Implicarea partidelor politice și blocajul actual
Blocajul politic este rezultatul alegerilor în care partidul liberal Mouvement Réformateur a devenit cea mai mare forță francofonă, în timp ce verzii din Vlaams Groen au câștigat în rândul vorbitorilor de olandeză. Complexitatea negocierilor între partide este agravată de faptul că guvernul Bruxelles-ului are un număr fix de posturi ministeriale pentru fiecare grup lingvistic, pentru a proteja interesele votanților vorbitori de olandeză, care sunt o minoritate în capitala bilingvă.
Socialiștii francofoni au exclus formarea unei coaliții cu naționaliștii flamand, în timp ce liberalii flamand Open VLD refuză să se alăture unui guvern din Bruxelles fără NVA, etichetând socialiștii drept „alcoolici dependenți de cheltuieli publice”.
Consecințele absenței guvernului
Pe fondul acestei crize politice, deficitul regiunii ar putea ajunge la 1,6 miliarde de euro până la sfârșitul anului, iar o bancă majoră a retras o linie de credit de 500 de milioane de euro. Deși o administrație provizorie este în vigoare, aceasta nu poate lua decizii de cheltuieli noi, ceea ce ar putea duce la tăieri salariale în organizațiile de sprijin social și la suspendarea proiectelor mari de construcții.
Directorul muzeului de artă contemporană Kanal, care urmează să se deschidă în 2026, a menționat că lipsa unei decizii privind bugetul ar putea amenința viitorul proiectului. Puțini se așteaptă la o rezolvare rapidă a blocajului, ceea ce evidențiază un contrast între activitatea din regiune și inactivitatea politică.
Concluzie
Recordul de 542 de zile fără guvern în Bruxelles subliniază gravele probleme politice și sociale cu care se confruntă regiunea, având potențiale implicații pe termen lung asupra stabilității economice și sociale.
