Bruxellesul, alertat în legătură cu legea cetățeniei române: zeci de mii de basarabeni blocați în labirintul birocrației

5 Min Citire
bruxellesul sesizat pe legea cetateniei romane zeci de mii de basarabeni prinsi in hatisul birocratiei 68d58f35b629b
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Bruxellesul, alertat de legea cetățeniei române

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost sesizată cu privire la Legea nr. 14 a cetățeniei române, adoptată în martie 2025, care afectează direct basarabenii. Această lege a prelungit perioada de soluționare a cererilor de cetățenie de la 5 luni la 2 ani, cu o posibilă extindere excepțională de 6 luni. În realitate, multe dosare sunt rezolvate abia după 5-6 ani, ceea ce a dus la blocarea a sute de mii de solicitări, Autoritatea Națională pentru Cetățenie având restanțe chiar din anii 2018-2019.

Controversa privind aplicarea retroactivă

Una dintre cele mai contestate prevederi ale legii este aplicarea retroactivă a noilor termene, obligând persoanele care și-au depus dosarele anterior să aștepte acum 2-3 ani. Această măsură a generat nemulțumiri și plângeri colective, fiind justificată oficial prin „aducerea unor termene realiste” pentru instituție.

Întrebarea preliminară a Tribunalului București

Pe 6 august 2025, Tribunalul București a adresat o întrebare preliminară CJUE pentru a clarifica dacă prelungirea retroactivă a termenelor încalcă drepturile fundamentale garantate de Uniunea Europeană. Reclamanții afirmă că procedura devine imposibil de parcurs în condiții rezonabile și că accesul la cetățenia europeană este restricționat arbitrar.

Exemplul unui reclamant din Moldova

Un caz concret, cel al reclamantului C.I., a determinat instanța să ceară clarificări CJUE. Judecătorii au subliniat că trebuie stabilit dacă legislația națională face obținerea cetățeniei imposibilă sau nerezonabil de dificilă, invocând și articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale, care garantează dreptul la o cale de atac efectivă.

Publicitate
Ad Image

Referințe la jurisprudența europeană

Tribunalul a făcut referire la hotărârile CJUE din cazurile Rottmann și Tjebbes, unde s-a precizat că modificările legislative privind cetățenia nu trebuie să submineze drepturile fundamentale și încrederea legitimă a cetățenilor. Schimbarea regulilor după depunerea actelor este percepută ca o încălcare a acestui principiu.

Contestarea legii și în România

Legea cetățeniei nr. 14/2025 a fost contestată și la Curtea Constituțională, sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a ridicat posibile vicii de constituționalitate. Criticile vizează termenele excesive și noile cerințe birocratice pentru solicitanți. Pe portalul CCR există deja multiple excepții de neconstituționalitate.

Impact major asupra basarabenilor

Etnicii români din Republica Moldova și nordul Bucovinei sunt cei mai afectați, având în vedere că articolele 10 și 11 din lege le permit redobândirea cetățeniei. Peste 130.000 de moldoveni așteaptă un răspuns, iar mulți au dosare blocate de mai bine de patru ani. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că deblocarea procesului este o „prioritate națională”, însă schimbările legislative întârzie.

Număr tot mai mic de cereri noi

Avocați și consultanți raportează o scădere a solicitărilor depuse în 2025, cauzată de descurajarea candidaților în fața obstacolelor birocratice. Un ghid informativ distribuit la Chișinău avertiza că necunoașterea noilor reguli poate duce la respingerea cererii.

Cerința de limbă reintrodusă

Legea a reintrodus obligativitatea unui certificat de limbă română la nivel B1 sau dovada a cel puțin trei ani de studii în limba română, cerință eliminată în 2009. Această măsură a stârnit nemulțumiri, ONG-urile protestând și strângând peste 9.000 de semnături împotriva acestei obligații.

Birocrația suplimentară complică procedura

Noile reguli impun ca actele de stare civilă să fie recente, nu mai vechi de doi ani, chiar și pentru cei care au depus deja dosare. Ordinul ANC nr. 85/2025 a introdus cerințe noi fără o campanie de informare, generând confuzii și percepția că procedura a devenit și mai complicată.

Concluzie

Legea cetățeniei române a generat un impact semnificativ asupra basarabenilor, complicând procesul de obținere a cetățeniei și generând nemulțumiri la nivel național și european. Deciziile viitoare ale CJUE și ale instanțelor române vor influența în mod direct soarta a sute de mii de solicitanți.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *