Bucureștiul, pe primul loc în Europa cu cele mai ridicate tarife la energie electrică

Conform raportului HEPI (Household Energy Price Index) din septembrie 2025, Bucureștiul ocupă primul loc între cele 33 de capitale europene analizate, în ceea ce privește costul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare. Prețul energiei electrice în București se ridică la 27,5 eurocenți/kWh, depășind media europeană de 25,43 eurocenți/kWh. Această situație evidențiază faptul că factura de curent reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul lunar al locuitorilor capitalei.

Analiza comparativă la nivel european

Raportul HEPI este realizat de Energie-Control Austria, MEKH din Ungaria și VaasaETT, în colaborare cu autorități din 33 de țări europene, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Serbia, Muntenegru și Ucraina. Bucureștiul se află înaintea unor capitale precum Praga, Berlin și Varșovia atunci când se compară prețul energiei ajustat la veniturile populației, ceea ce reflectă mai bine povara reală pentru gospodării.

Creșterea prețurilor la energie în Europa

Raportul Comisiei Europene privind piețele de energie confirmă o tendință de scumpire la nivel continental. În primul trimestru din 2025, prețurile medii angro ale energiei electrice au crescut cu 49% față de aceeași perioadă din 2024, dar au fost cu 38% mai mici decât în 2023. Această creștere este atribuită prețurilor ridicate ale gazelor naturale și reducerii producției eoliene și hidro.

Tarife angro și poziționarea României

România se aliniază printre țările cu cele mai mari tarife angro. În primul trimestru din 2025, prețul mediu angro în România a fost de 148,3 euro/MWh, depășind media europeană și prețurile din Cehia și Polonia. Aceasta indică o tendință de menținere a prețurilor ridicate la energie electrică în Uniunea Europeană.

Declarațiile oficialilor români

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate tarife la energie din lume. El a subliniat necesitatea creșterii capacităților de stocare, a investițiilor în producția de energie pe gaz, hidro și nuclear. Ivan a menționat că România a pierdut aproximativ 7.000 de megawați din capacitățile de producție bazate pe gaze și cărbune în ultimul deceniu.

Deficitul de energie și soluțiile propuse

Ministrul a evidențiat un deficit zilnic de aproximativ 2.000 de megawați, sugerând că îmbunătățirea capacităților de stocare ar putea reduce dependența de importuri. Creșterea capacităților de producție, în special pe bază de energie solară, fără a avea și soluții de stocare, a generat probleme suplimentare în gestionarea energiei.