Bucureștiul sub povara poluării
Incendiul recent de la fabrica Antrefrig a afectat grav calitatea aerului în București, provocând o situație irespirabilă în cartiere întregi. Problema poluării în Capitală nu este însă limitată la astfel de episoade sporadice, ci se manifestă zilnic. Bucureștiul se numără printre cele mai poluate orașe din Uniunea Europeană, cu o lipsă acută de planuri centralizate și o infrastructură precară de monitorizare a calității aerului.
Impactul poluării asupra sănătății
Conform Agenției Europene de Mediu, România înregistrează anual peste 29.000 de decese premature din cauza poluării aerului, dintre care câteva mii se petrec în București. Particulele fine (PM2.5 și PM10), emise în principal de trafic și încălzirea rezidențială, depășesc frecvent limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. Monitorizarea acestei situații este complicată de faptul că multe stații oficiale nu funcționează sau oferă date inconsistenta.
Traficul, principalul vinovat
Bucureștiul are înmatriculate peste 1,4 milioane de mașini, iar mii de alte vehicule intră zilnic din județul Ilfov. Analizele de mobilitate arată că un șofer pierde, în medie, 150 de ore anual în trafic, ceea ce contribuie la emisiile constante de poluanți. Intersecțiile mari devin „puncte roșii” ale poluării, unde nivelurile de noxe depășesc limitele sănătoase de mai multe ori pe zi.
Infrastructură de trafic și soluții verzi
Unele administrații locale au început să recunoască legătura dintre trafic și poluare și au implementat măsuri integrate. De exemplu, Sectorul 3 a realizat investiții semnificative în infrastructură rutieră, precum finalizarea a trei pasaje și construirea a două poduri, reducând astfel timpii de așteptare și emisiile. În paralel, au fost desfășurate campanii de plantare a peste 10.000 de copaci anual, creând coridoare verzi care ajută la filtrarea particulelor în suspensie.
Lipsa unei strategii centralizate
Bucureștiul se confruntă cu absența unei strategii unificate care să coreleze transportul public, fluidizarea traficului și extinderea spațiilor verzi. Sistemul național de monitorizare a calității aerului este deficitar, cu stații nefuncționale și lipsă de mentenanță. Este esențială o rețea funcțională de monitorizare și o strategie integrată pentru a reduce traficul și a extinde zonele verzi, în vederea îmbunătățirii calității aerului.
Fără măsuri eficiente, Bucureștiul va continua să rămână printre orașele europene cu cel mai toxic aer, iar incidentele ca incendiul de la Antrefrig vor reflecta o problemă mult mai profundă care afectează sănătatea locuitorilor în fiecare zi.
